Pictorul Dan Hatmanu (1926 – 2018) a plecat să picteze îngeri

Absolvent al Liceului Național din Iași, dă concurs la Academia  de Arte Frumoase, sectia Pictură (1945-1950), unde este remarcat de Corneliu Baba, mentorul pe care l-a venerat toată viața. Încă din timpul studenției expune alături de Ion Irimescu, Otto Briese, Mihai Cămărut, Eugen Stefan Bouscă, Petre Hârtopeanu lucrări, apreciate de  criticului Radu Bogdan, ocupând astfel un loc de frunte în avangarda artelor plastice.

În 1950, Dan Hatmanu se căsătorește cu Maria (Cicita) Hanu, colega sa de an, prietenă, muză, soție, model, sfetnic și magistru în toate momentele vieții, consolidând o legătură afectivă profundă, o relație intelectuală de invidiat. Doamna Maria Hatmanu, critic de artă, muzeograf principal, cercetător, autor a unor temeinice lucrări de muzeologie, organizator de expoziții internațioanale a devenit, treptat, un avizat comentator al operei maestrului și stâlpul pe care s-a spijinit toată viața.

Dan Hatmanu obține prin concurs la Academia Română  bursa „Nicolae Grigorescu”, care îi permite să studieze un an la Sankt-Petersburg (1962 – 1963), la Academia de pictură, sculptură si arhitectură „I.E. Repin” și un an la Paris (1964 – 1965), la Université de France – Institutul Internațional de Studii Pedagogice. În 1960 îl găsim conferențiar la Institutul pedagogic al Universitătii „Alexandru Ioan Cuza”; în 1970 i se acordă titlul de profesor. Din 1977 își desfăsoară activitatea didactică la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Conservatorului „George Enescu”. A fost decan, iar între anii 1984 si 1990 rector al acestei instituții de învățământ. În 1992 se pensionează, devenind profesor consultant, dar continuă să lucreze, bucurându-se de o uimitoare longevitate creatoare. Universitar de prestigiu, Dan Hatmanu a fost unul dintre cei mai buni profesori al acestei facultăți.

De timpuriu a avut expoziții personale și de grup în străinătate; o primă afirmare în acest sens este aceea prilejuită de Bienala internatională a tineretului de la Venetia, din 1954. La Varșovia, în 1955 obține medalia de argint, iar  în 1959, la prima bienală internatională de artă plastică a tineretului de la Paris este din nou laureat. Alături de Iași, Parisul este orașul de suflet al pictorului, unde expoziția „Itinerar parizian”, se bucură de un mare success; în revista Lettre Française din 7 ianuarie 1965, criticul Georges Boudaille scria: „Prima expoziție a lui Dan Hatmanu la Galérie du Passeur este o revelație pentru toți amatorii de pictură care vin s-o viziteze. Dan Hatmanu a văzut Parisul ca pe un oraș care dansează și amețește într-o mișcare ondulatorie. Beția pe care o redă este plină de poezie și de adevăr și, ceea ce e mai important, dă nastere unei picturi de calitate”. A mai expus la Paris în 1989, 1994, 2010, 2014. Și alte mari orașe ale lumii au găzduit tablourile sale: New York, Roma, La Valetta, Reims, Veneția, Rouen, Poitiers, Praga, Havana, Veneția, Barcelona, Tokio, Ciudad de Mexico.

Iaşul, oraş magic prin atmosferă, comuniunea cu trecutul, lumină a oferit imagini splendide pe care maestrul le-a prelucrat ingenios cu mintea sa ageră şi cu sufletul plin de trăiri şi sentimente. Era și normal ”ca Iașul să fie redat în imagini artistice de către un ieșean care l-a cunoscut din copilarie, care l-a iubit și caruia i-a ramas credincios", marturisea Dan Hatmanu la vernisajul expozitiei „ Iașul evocare sentimentală” organizat la Muzeul Național de Artă din București, 1985. Orașul Iasi este eroul și altor cicluri: „Iașul amintirilor" „Omagiu actorilor ieșeni”, „Personaje și actori", „Omagiu scriitorilor și poeților". Scriitorul Grigore Ilisei, sublinia ”Priveliştile ieşene ale lui Dan Hatmanu pun în lumină frumusețea eternă a Iaşilor, dar, în egală măsură, și forţa unui artist, originalitatea şi puterea de seducţie a picturii lui, care se aşează statornic  între valorile artei noastre naționale”.

Dan Hatmanu a fost unul din marii portretiști români. ”Portretul a fost  genul privilegiat în creația sa, ce presupune, mai mult decît orice, o stilizare prin sintetizarea modelului, sintetizare care cere portretistului pe lîngă atribute artistice supreme, o întelegere umană profundă,  adînc intelectuală, de care Dan Hatmanu a dispus cu prisosintă”, afirma academicianul Valeriu Cotea. De un deosebit  succes s-a bucurat în cadrul acestui gen, realizarea portretelor foștilor primari ai Iașului din Sala Mare a Primăriei,  galeria de portrete a marilor profesori din Sala Senatului Universitătii „Alexandru Ioan Cuza”, Galeria membrilor Filialei Iași a Academiei Române, Galeria rectorilor Universitătii Agronomice „Ion Ionescu de la Brad”, Galeria marilor diplomați români, de la Ministerul Afacerilor Externe, precum sș pictura monumentală înfățisându-l pe Nicolae Titulescu din Palatul Națiunilor Unite de la Geneva.

Pe lângă portret a abordat, peisajul, nudul, natura moartă, arta monumentală, frescă, tapiserie sau mozaic. A fost iubit și apreciat de confrați, scriitori, critici de artă care cu prilejul unor expozitii, al unor articole, studii sau volume au definit dimensiunea creatoare a operei  lui Dan Hatmanu si locul pe care acesta îl ocupă între contemporani: Ion Irimescu, G. Oprescu, Corneliu Baba, Constantin Ciopraga, Dan Hăulică, Ion Frunzetti, Grigore Ilisei. Lucrări ample despre artist au fost semnate de Ileana Bratu, Adrian Bobu, Maria Hatmanu. Criticul Petre Comarnescu afirma „expozitiile lui Dan Hatmanu, ce au urmat călătoriilor de studiu, ni-l arată ca un artist frămîntat si laborios, ca un pictor legat de poezia si filosofia vietii, în stare să lărgească real cuprinsul artei pe care o practică cu o mare probitate si seriozitate”.

Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Dan Hatmanu a primit  diplome de excelentă  și diverse premii din partea unor institutii de învătămînt și de cultură din tară și străinătate, primării: premiul Internațional Colosseum din partea Centro d’Arte e Cultura Nuova Figurazione – Roma (1965), premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1976), premiul Criticii acordat de Uniunea Artistilor Plastici din România (1985); în 1994, este ales membru al Academiei de Stiinte, Arte si Litere din Paris, în anul 2000 i se conferă Ordinul Național „Pentru merit” în grad de Cavaler,  iar în 2007 este ales  membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România. În 2006, Academia de Muzică, Teatru si Arte Plastice din Chișinău îi conferă titlul de Dactor Honoris Causa. A fost membru de onoare a clubului Rotary Iași, este Cetățean de onoare – a orașului Iași și a localității natale Scobinți, precum și  Ambasador al județului Iași.

Am pierdut un model, o mare valoare culturală, un om al cetății, care a dus faima orașului nostru în lume.

dr. Eugen Târcoveanu

Publicitate și alte recomandări video