Anul trecut, consumul ungar a recuperat 2 puncte procentuale din decalajul faţă de media UE, în timp ce în 2021 a reprezentat doar 70% din media UE, urmând să ajungă la 72% în 2022, potrivit datelor Eurostat ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că aceasta este a doua cea mai rea cifră din UE. În 2021 şi anul trecut, doar bulgarii au cheltuit mai puţin pentru consum decât ungurii, consumul individual fiind de 67% din media UE. În termeni simpli, acest lucru înseamnă că gospodăriile ungare sunt pe locul al doilea în topul celor mai sărace din UE – dar, bineînţeles, aceasta este doar o medie, existând o variaţie uriaşă în cadrul unei ţări.

Consumul ungar este la egalitate cu cel din Slovacia, unde statisticienii au măsurat 73% din media UE, deşi trebuie remarcat faptul că, de ani de zile, există o dezbatere între experţi cu privire la calitatea datelor slovace. Alte dovezi nu susţin performanţa slabă a Slovaciei, nici în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitor, nici în ceea ce priveşte produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. În clasament urmează, de jos în sus, Croaţia (75 la sută) şi Grecia (78 la sută).

Dintre foştii concurenţi regionali, cehii au cele mai slabe performanţe, dar chiar şi acolo, achiziţionarea bunurilor de consum pe cap de locuitor reprezintă 83% din media UE, urmaţi de polonezi, cu 86%, şi de români, cu 88%.

În ultimii ani, România a depăşit deja Ungaria în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitor, dar recuperarea decalajului faţă de celelalte ţări V4 (Grupul de la Visegrad) reprezintă o realizare majoră.

Consumul românesc este susţinut în mod semnificativ de banii trimişi în ţară de românii care muncesc în străinătate.

Luxemburg se află de ani de zile în fruntea listei, cu un consum cu 38% (138%) peste media UE, urmat de Germania (119%) şi de Austria, care se află în urmă cu un consum pe cap de locuitor de 118% din media UE. În acest an, indicatorul ungar s-a îmbunătăţit cu două puncte procentuale, ceea ce, dacă se va menţine şi în anii următori, ar însemna că va fi nevoie de 14 ani pentru a atinge media UE şi de încă 9 ani pentru a ajunge din urmă Austria. Adică, în ritmul actual de dezvoltare, Ungaria este cu 25 de ani în urma Austriei, similar cu ceea ce era la momentul schimbării de regim din 1990. Problema este în mod clar cu modelul economic ungar, deoarece fostele state baltice, care au optat pentru o modernizare rapidă, au ajuns deja la 80% din consumul UE, în timp ce Lituania a ajuns practic la nivelul UE, cu un consum pe cap de locuitor care a atins 95% din media UE, ceea ce este o performanţă strălucită pentru o economie ex-sovietică.