Război în familie pe donaţiile unei ieşence care a murit la doar 31 de ani

„Numele meu este Geanina, am 31 de ani şi am fost diagnosticată cu tumoră cerebrală, grad 3. Am suferit două operaţii până acum, dar din păcate tumora a recidivat şi se dezvoltă cu foarte mare agresiune. Am o fetiţă de 7 ani care are nevoie să îi fiu alături, să îi fiu sprijin, dar din păcate şansele pe care mi le-au oferit medicii din România sunt minime.

Singura mea şansă ar fi o clinică în străinătate, dar costurile sunt foarte mari, undeva în jur de 60.000 de euro, de aceea rog, dacă sunt medici sau clinici, din România sau din afară, să mă contacteze. Vă rog frumos, ajutaţi-mă să trăiesc, să duc, atât eu, cât şi familia mea, o viaţă normală! Vă rog frumos, ajutaţi-mă, vreau să trăiesc! Vreau să fiu alături de fetiţa mea, de soţul meu! Atât vreau, nu vreau nimic mai mult“!

Ce a rămas în urma unei campanii umanitare reuşite

Mesajul tulburător, transmis printre lacrimi de ieşeanca Geanina Lisenchi în august 2015, a mobilizat mii de persoane, din Iaşi sau alte oraşe ale ţării. Oamenii au sărit în ajutorul mamei din Iaşi şi au donat peste 60.000 de euro, bani pe care familia sa să îi folosească pentru a o ajuta pe Geanina să trăiască.

Suma de 60.000 de euro pe care femeia o cerea în mesajele publice era dovedită de documente medicale potrivit cărora Geanina Lisenchi trebuia operată în străinătate. Ceea ce s-a şi întâmplat, în Germania.

În septembrie 2015, ieşeanca a rezistat unei operaţii de 18 ore, aparent reuşite. S-a întors acasă pentru recuperare şi, din motive neştiute public, la scurt timp s-a mutat cu părinţii pentru a primi îngrijiri.

Mai mult, la începutul anului 2016, când starea sa de sănătate a început să se înrăutăţească văzând cu ochii, femeia şi-a mandatat tatăl să se ocupe de banii strânşi în urma campaniei umanitare şi care rămăseseră în contul Geaninei, adică peste 15.000 de euro.

Scandalul soţ – socri

După moartea Geaninei Lisenchi a urmat însă un adevărat război între soţul femeii şi părinţii acesteia. Un prim litigiu a fost cel deschis de socri, câştigat parţial, prin care aceştia cereau dreptul de a-şi vedea, din când în când, nepoata.

Cel mai important proces, soluţionat recent de prima instanţă, printr-o decizie ce nu e definitivă, e cel referitor la cei peste 15.000 de euro care au rămas în contul Geaninei Lisenchi, după moartea acesteia.

În aprilie 2017, soţul femeii, M.C., l-a dat în judecată pe socrul său, I.L., cerând judecătorilor ca socrul să îi restituie banii, deoarece el ar fi moştenitorul de drept al acelei sume. În litigiu a fost implicată şi fiica Geaninei Lisenchi, pentru care instanţa a numit, în timpul procesului, un curator.

În esenţă, M.C. a susţinut în documentele depuse la Judecătorie, care au caracter public, anularea unei procuri prin care I.L. a fost mandatat să se ocupe de banii primiţi din donaţii de fiica sa, precum şi a unui contract de donaţie încheiat în 2016, prin care Geanina Lisenchi îi dona tatălui său o altă sumă de bani.

M.C. a susţinut, pe de o parte – fapt infirmat de instanţă, că soţia sa nu a avut discernămănt când şi-a împuternicit tatăl să folosească banii, iar pe de cealaltă parte a susţinut în instanţă că 3.770 de euro şi 53.550 de lei, retraşi de socrul său din conturile Geaninei Lisenchi, nu ar fi fost folosiţi pentru tratamentul femeii.

În replică, I.L. a precizat în instanţă că „banii nu au fost comuni ai soţilor, ci au provenit din donaţii şi din mila oamenilor, fiind banii proprii ai fiicei sale“.

„A precizat că nu reclamantul (n.r. – soţul) este cel care s-a ocupat de defunctă, având o atitudine ostilă faţă de aceasta. A mai arătat că atât timp cât sumele de bani donate au fost bani proprii ai donatoarei şi nu au adus atingere rezervei succesorale, nu pot fi restituiţi moştenitorilor deoarece ar aduce atingere voinţei donatoarei“, se arată în motivarea primei instanţe.

Dacă, în ceea ce priveşte posibila lipsă a discernământului, instanţa a spus „nu“, judecătorii care au analizat cazul au dat dreptate soţului în privinţa celor 15.000 de euro pe care I.L. i-a retras în baza mandatului dat de fiica sa, însă după moartea acesteia.

„Atât timp cât pârâtul nu a făcut dovada că a folosit sumele transferate din conturile fiicei sale în scopul pentru care i-a fost acordat mandatul, va fi obligat la restituirea acestora“, a stabilit instanţa.