RPL runda 2021 arată nu numai câţi suntem, ci şi cum suntem!

RPL runda 2021 este cel de al 13-lea recensământ în istoria statisticii oficiale din România şi cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cu toate observaţiile şi comentariile, mai mult sau mai puţin critice pe marginea RPL runda 2021, vom reţine că este al doilea recensământ complet digitalizat, prima lucrare efectuată potrivit acestei tehnologii fiind Recensământul General Agricol runda 2020. Pentru culegerea datelor privind populaţia şi locuinţele s-au aplicat în premieră două metode: CAWI (computer assisted web interviewing) în faza de autorecenzare a populaţiei şi CAPI (computer assisted personal interviewing) în faza cercetării de teren.

Aşa cum era şi firesc, după publicarea datelor provizorii de la RPL, s-a discutat despre completitudinea şi corectitudinea datelor furnizate de INS, instituţia care potrivit legii a avut responsabilitatea organizării acestei cercetări mai ales din punct de vedere tehnic şi metodologic. Însă, atunci când vorbim despre plusurile sau minusurile acestei lucrări statistice exhaustive, trebuie să includem şi alte instituţii implicate în organizarea şi desfăşurarea acesteia (autorităţile centrale şi locale), precum şi cetăţenii români, străini, sau fără cetăţenie rezidenţi în România, care trebuiau să participe la procesul de recenzare. La finalul procesului de recenzare pe teren (31 iulie 2022), ponderea (%) persoanelor înregistrate în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 1 decembrie 2021 a fost de 95,4%. Judeţele cu cel mai scăzut procent de recenzare raportat la populaţia rezidentă ţintă estimată au fost Timiş (83,5%), Bucureşti (85,2%) şi Iaşi (89,4%).

Unii dintre cei care vor citi aceste rânduri vor spune că judeţele anterior amintite sunt „grele” sau complexe nu numai din punctul de vedere al populaţiei. Aşa este! Dar, la fel de complexe în ordinea volumului, structurii şi dinamicii populaţiei şi locuinţelor, sunt şi Clujul (93,1%), Constanţa (93,1%), Prahova (95,1%). Ce a făcut diferenţa? Aici sunt mai multe ipoteze explicative: capacitatea de organizare şi cooperare a autorităţilor locale, comunicarea scopului RPL runda 2021, calitatea instruirii recenzorilor, complexitatea structurii populaţiei (ex. Iaşul este un judeţ cu populaţia după domiciliu gonflată de migraţia basarabeană), configuraţia geografică a judeţelor, urbanismul, actualizarea bazelor de date şi, nu în ultimul rând, încrederea cetăţenilor în stat şi instituţiile sale.

Dificultăţile legate de organizarea şi desfăşurarea RPL runda 2021 au fost amplificate şi de tot felul de fake news-uri. În sinteză, cele mai frecvente trei fake news-uri pe tema RPL au fost următoarele: (1) donarea datelor cu caracter personal culese la RPL referitoare la proprietate, relaţiile personale, starea de sănătate către instituţii terţe ale statului (ANAF, servicii de informaţii, bănci, corporaţii); (2) în funcţie de numărul camerelor din locuinţă sau numărul locuinţelor deţinute se va proceda la rechiziţionarea spaţiilor locative nefolosite pentru a adăposti refugiaţii din Ucraina; (3) statul doreşte să cunoască efectivul persoanelor apte pentru serviciul militar, pentru situaţia în care ţara intră în război.

O mare problemă pentru centrele universitare a fost gestionarea relaţiei cu proprietarii care închiriază locuinţe fără forme legale, în special studenţilor. Multe situaţii de refuz al (auto)recenzării pot fi puse pe seama fricii de ANAF a proprietarilor şi/sau chiriaşilor fără forme legale din marile oraşe universitare. La ceva distanţă de momentul finalizării recenzării, am constatat că multe persoane cu instrucţie superioară, profesii şi ocupaţii care le plasează în ceea ce numim „elita societăţii” încă nu ştiau diferenţa dintre „populaţia după domiciliu” şi „populaţia rezidentă”.

Studiul populaţiei este o treabă destul de complexă, complicată pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu demografia, statistica socială, sociologia populaţiei, sau geografia umană. Pentru toţi aceşti fraţi ai mei, voi defini indicatorii statistici pe care, astăzi, îi utilizăm când discutăm despre volumul, structura, evoluţia populaţiei din orice unitate administrativ-teritorială.

1. Populaţia după domiciliu (după actele de identitate) se referă la numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României. Acest indicator statistic nu ţine cont de reşedinţa obişnuită a unei persoane sau motivul absenţei de la domiciliul care este trecut în actele de identitate. În această situaţie se pot afla toate persoanele care au „cartea de identitate/ buletinul” emis pe raza administrativ-teritorială a unei localităţi, dar din diverse motive nu au avut reşedinţa obişnuită la domiciul legal faţă de un moment de referinţă. În populaţia după domiciliu sunt incluse şi persoanele care au domiciliu în România, dar au emigrat temporar (pentru o perioadă neîntreruptă mai mare de 12 luni).

2. Populaţia rezidentă (stabilă) reuneşte toate persoanele care au cetăţenie română, străină, sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită persoanele care au locuit la o reşedinţă anume o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni, înainte de momentul de referinţă, excluzând deplasările pentru vacanţe, burse de studiu de scurtă durată sau detaşări în interes de serviciu. În calculul efectivului populaţiei rezidente sunt incluse şi persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.

3. Populaţia rezidentă ţintă estimată este un indicator utilizat de INS în contextul organizării şi desfăşurării RPL runda 2021, care se bazează pe o estimare a populaţiei rezidente la momentul de referinţă (1 decembrie 2021), elaborat pe baza unui model econometric cu procesare de date din surse administrative: INS, date care provin de la institutele de statistică ale statelor membre UE, date de la Eurostat privind populaţia şi migraţia internaţională. Acest indicator este utilizat doar în scop metodologic (cercetare), nefiind utilizat în scop administrativ.

4. Populaţia după datele provizorii de la RPL se referă la populaţia rezidentă care a rezultat în urma procesării datelor culese prin autorecenzare (CAWI) şi recenzare pe teren (CAPI) care reprezintă 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată la care se adaugă datele obţinute prin metode statistice de imputarea datelor pentru 4,6% din persoanele care nu au fost recenzate din diferite motive (nu au fost găsite la reşedinţa obişnuită, au refuzat recenzarea etc.).

Pentru exemplificare, prezint datele indicatorilor descrişi anterior, pentru judeţul nostru: populaţia după domiciliu a judeţului Iaşi la 1 iulie 2022 a fost de 985200 persoane; populaţia rezidentă a judeţului Iaşi la 1 ianuarie 2022 a fost de 765670 persoane; populaţia rezidentă ţintă estimată a judeţul Iaşi pentru RPL runda 2021 a fost de 795342 persoane; populaţia după datele provizorii de la RPL runda 2021 este de 760774 persoane. În loc de concluzie: în judeţul Iaşi avem 985200 persoane care au „buletin de judeţul Iaşi”, iar populaţia rezidentă după datele provizorii de la RPL runda 2021 este de 760774 persoane. De la RPL runda 2010, Iaşul a fost şi rămâne primul judeţ, după Bucureşti, ca mărime a populaţiei în România. Recensămintele reprezintă radiografii elocvente asupra modului în care funcţionează statul şi instituţiile sale, în care interacţionează instituţiile şi cetăţenii, privind cultura civică, educaţia, nivelul de instruire, atitudinile şi comportamentul celor care se află sau nu se află în exerciţiul autorităţii publice. RPL runda 2021 arată nu numai câţi suntem în ţara aceasta, ci şi cum suntem!

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi