Un flăcău de 19 ani şi-a luat soarta în mâini: a dat o gaură în bugetul statului de 2 milioane de lei

Un ieşean din Lunca Cetăţuii a încălcat legea de îndată ce a avut posibilitatea. Abia devenit major, el a primit de la mama sa dreptul de administrare a unei firme. În decurs de aproape trei ani, el a reuşit să producă bugetului de stat un prejudiciu de aproape 2 milioane lei, prin efectuarea de tranzacţii fictive. Bunăvoinţa judecătorilor şi articolul 15 din Constituţie au dus la o sentinţă cu suspendare. Tânărul va trebui însă ca timp de 8 ani nici măcar să nu treacă pe roşu.

La scurt timp după împlinirea vârstei de 19 ani, în 2011, Ferdinand Stănescu a fost împuternicit de mama sa să administreze societatea Full Luck SRL, specializată în comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare. În calitate de administrator, tânărul a efectuat prin firmă, în perioada 2011-2014, achiziţii fictive în valoare de 7,32 milioane lei. Majoritatea "tranzacţiilor" a avut drept furnizori alte societăţi comerciale din Lunca Cetăţuii sau Grajduri. Prin cumpărăturile declarate, dar neefectuate, Stănescu a majorat artificial valoarea TVA deductibile, reducând totodată profitul impozabil al firmei. Prejudiciul total adus statului s-a ridicat la 1,97 milioane lei. "Full Luck SRL a avut un comportament fiscal specific firmelor de tip «fantomă», care sunt incluse în diferite lanţuri tranzacţionale de tip suveică cu scopul de a realiza operaţiuni fictive de vânzări/cumpărări succesive de bunuri şi servicii. O societate de tip «fantomă» nu are activitate economică reală, în sensul că nu are salariaţi, nu deţine spaţii de depozitare, utilaje de manipulare, mijloace de transport, ci doar s-a creat aparenţa existenţei unei activităţi economice prin întocmirea unor facturi de achiziţie, iar tranzacţiile declarate de această societate reflectă doar existenţa unui mecanism de fraudare, având drept scop exercitarea dreptului ilegal de deducere a TVA sau sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, prin diminuarea masei impozabile", au rezumat cazul procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal. De altfel, nici societăţile "furnizoare" nu aveau salariaţi, utilaje sau mijloace de transport.

Faptele nu au fost negate de Stănescu, aşa că magistraţii au avut mai mult de lucru cu stabilirea pedepsei, decât cu judecata propriu-zisă. Conform Constituţiei, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia însă a legii penale mai favorabile. Inculpatul poate beneficia de o pedeapsă stabilită în baza unei legi care nu mai este în vigoare, dacă aceasta este mai blândă decât cea actuală. Legea 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale prevedea o pedeapsă maximă de 8 ani de închisoare, care putea fi majorată cu 2 ani, dacă prejudiciul depăşea 100.000 de euro. În 2013, legea a fost modificată, pedeapsa maximă de care ar fi fost pasibil Stănescu devenind de 13 ani de închisoare. Aplicând principiul legii penale mai favorabile, judecătorii trebuiau însă să se raporteze la vechiul text de lege. Judecătorii au luat în calcul în favoarea lui Stănescu şi lipsa antecedentelor penale, faptul că are doi copii minori, iar tatăl său are probleme de sănătate. Faptul că de la comiterea faptelor au trecut deja 8 ani, i-a făcut pe judecători să se orienteze spre o pedeapsă mai blândă, de 4 ani de închisoare. Actualul Cod Penal permite suspendarea pedepsei doar dacă aceasta este de maxim 3 ani de detenţie. În vechiul Cod Penal, valabil la data la care Stănescu şi-a început activitatea infracţională, această limită este de 4 ani. Prin urmare, magistraţii Tribunalului s-au decis asupra unei pedepse de 4 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 8 ani. A fost dispusă şi sechestrarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Stănescu, pentru a se încerca recuperarea prejudiciului.

Sentinţa Tribunalului a fost atacată în apel atât de inculpat, cât şi de către ANAF. Considerând probabil că are puţine şanse de a obţine o sentinţă mai favorabilă, Ferdinand Stănescu şi-a retras ulterior apelul. Contestaţia ANAF a fost respinsă ieri de Curtea de Apel, care a menţinut sentinţa iniţială, aceasta devenind definitivă.