Vasile Conta şi Liceul Naţional din Iaşi (I)

Traseul intelectual al unei mari personalităţi este jalonat de studiile pe care acesta le-a terminat, de examenele susţinute, de mediul în care s-a format şi de oamenii şi cărţile care i-au modelat construcţia interioară. Vasile Conta a absolvit clasele primare la şcoala din Tg. Neamţ (care fusese înfiinţată în 1852). Aici a făcut primele studii, între anii 1854-1858, pe care o absolvă în mai 1858, după cum ne arată catalogul existent la Arhivele Naţionale Neamţ. Conta termină clasele primare „cu note foarte bune, spune sora sa, după cum dovedeşte atestatul eliberat, fiind clasificat al doilea”.

În baza notelor foarte bune obţinute la şcoala primară, Conta se va afla, într-un document de la Arhivele Naţionale Iaşi, la poziţia 6, singurul din Neamţ, pe o „Listă de elevi şdin întrega Moldovă, n.m.ţ ce sunt recomandaţi de delegaţi şi de consiliul şcolii a se primi în numărul internilor gratuiţi a Institutului gimnazial”, regăsindu-se în “Clasificaţiunea studenţilor din clasele gimnaziale din semestrul al II-lea din anul 1859, a Liceului Naţional din Iaşi, pe care îl va absolvi, după o serie de întreruperi şi reluări ale studiilor, în anul 1868. Asupra acestei perioade de şcoală persistă, de asemenea, o serie de diferenţe de informaţie care sunt destul de dificil de interpretat în lipsa unor probe şi mărturii coroborate.

O chestiune extrem de importantă este matricola sa de elev, care a stârnit o serie de controverse datorate editorului şi colecţionarului Octav Minar, cel care publică, în ediţia din 1914 a „Operelor Complete”, o biografie în care amestecă adevărul istoric cu fantezia.

Studiind matricola de la Liceul Naţional, Minar ajunge la descoperirea epocală potrivit căreia Conta ar fi fost “născut în 1845, luna Noiembrie 15, profesiunea părinţilor preot, de naţiune armeană, de religiune ortodoxă, născut în Cahul şsublinierile autoruluiţ, corespondent C. Conta Sechelariu, locuinţă în mahalaua despărţirea IV, str. în ograda Bărboiului”.

Dacă asupra afirmaţiei privitoare la pretinsa naţionalitate armeană a lui Conta – care a stârnit două decenii mai târziu o polemică între Arthur Gorovei, Lucian Predescu şi Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Iaşii – nu putem şti pe ce argumente s-a bazat Minar sau care au fost motivaţiile acestei afirmaţiiii, chestiunea atribuirii localităţii Cahul din Basarabia ca loc al naşterii lui V. Conta poate fi explicată. Argumentul documentar pe care Minar îl considerase imbatabil a fost, după cum spuneam, matricola şcolară de la Liceul Naţional din Iaşi. Din nefericire, în timpul refugiului din cel de-al doilea război mondial, arhivele liceului au fost în mare parte distruse, astfel încât astăzi această matricolă nu mai există. Există în schimb, la Arhivele Naţionale din Iaşi, o transcriere legalizată a acestei matricole în care directorul Liceului Naţional din Iaşiiii certifică că: „verificîndu-se matricula pentru elevii ecsterni de la Colegiul Naţional din Iaşi pe anul şcolar 1864/65 la fila 22 verso s-au găsit următoarele relative la filosoful român Vasile Conta, scris cu litere latine: Conta Vasile cl. IV, născut la anul 1845 luna Noembre 15, profesiunea părinţilor preot, de naţiune română, de religiune ortodoxă, născut în Cahul, corespondent C. Conta Sechelariu, locuinţă în mahalaua Despărţirea IV, strada în ograda Bărboiulu” (subliniat în original).

Confruntându-se cu transcrierea lui Minar, apare evident faptul că acesta, reproducând foaia matricolă a intervenit asupra naţionalităţii, transformând-o, din cine ştie ce motive, din română, cum era în original, în armeană. În ceea ce priveşte menţionarea localităţii Cahul ca loc al naşterii, explicaţia este foarte simplă: la data naşterii lui Conta (1845) singurele forme de acte de naştere erau certificatele de botez eliberate de preotul paroh, care se numeau mitrice şi care aveau funcţia de adeverinţe de naştere şi de confesiune. Abia după introducerea de către Al. I. Cuza a Codului Civil, după modelul francez, au fost înfiinţate Registrele de Stare civilă şi au fost eliberate certificate de naştere. În perioada în cauză (1865), tatăl lui Vasile Conta era protopop ortodox la Cahul şi, pe cale de consecinţă, acest certificat de naştere a putut fi eliberat de Oficiul stării civile din localitatea unde îşi aveau domiciliul stabil părinţii, adică, în acel moment, la Cahul. Însă nu există astăzi niciun dubiu asupra acestor lucruri, Vasile Conta completând el însuşi datele pentru Albumul Societăţii „Junimea” unde, la poziţia 56, în dreptul numelui său este trecut: 1873 (anul intrării în Societate) şi 1845 Noemb. 15 Ghindăuani (la anul şi locul naşterii). (Continuarea în Ziarul de Iaşi din 6 februarie)

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

1. Arthur Gorovei va publica un articol în „Lumea” din 7 oct. 1931, intitulat „Să fi fost Conta armean?”, în care rediscută teza lui Minar. Acest articol va provoca două răspunsuri în care argumentele lui Minar sunt desfiinţate, semnate de Lucian Predescu: „Vasile Conta n’a fost armean! Răspuns D-lui Artur Gorovei” publicat în „Opinia”, Iaşi, 10 oct. 1931 (articol în care autorul avansează ideea că Vasile Conta ar fi fost „aromân” şi nu armean) şi Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor Naţionale din Iaşi, care pune lucrurile la punct pe baze documentare: „Vasile Conta a fost român. Răspuns D-lui Artur Gorovei şi D-lui Lucian Predescu” în „Opinia”, Iaşi, 11 oct. 1931.

2. Într-o broşură publicată la Iaşi, sora filozofului amendează multe dintre afirmaţiile lui Minar şi avansează o ipoteză: „Conta armean? Cine nu ştie că un preot ortodox nu poate fi decât născut din părinţi otodocşi şi căsătorit cu o fată din părinţi ortodocşi? Armenii sunt catolici… ori nu ştie acest amănunt armeanul d. Minar?”(subl. autoarei)

3. motivat de cererea domnului Gh. Ungureanu înregistrată la nr. 474/ 12 oct. 1931 (a doua zi după articolul din „Opinia”), (n.n.)

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor