VIDEO Al doilea lider al NATO, Mircea Geoană, prezent la Iași, la Camera de Comerț

UPDATE ORA 10

Mircea Geoană a ajuns la Camera de Comerț Iași.

Discursul Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul dezbaterii „Securitate economică și inovare pe flancul estic al NATO și UE”,

„Vorbim foarte mult despre flancul estic al NATO. Și unde poate fi un loc mai bun de a vorbi despre aceasta decât la Iași, marele oraș al României și al Europei. Cu venirea foarte curând și a Suediei în NATO, vom avea un flanc estic transformat, coerent și continuu de la Marea Nordului la Marea Baltică, până la Marea Neagră și Marea Mediterană. Această nouă realitate strategică are și va continua să aibă importante consecințe nu doar de securitate, dar și politice și economice.

Transformările din Europa declanșate de războiul odios lansat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și a ordinii europene și internaționale, nu trebuie privite în izolare. Schimbări seismice de natură geopolitică transformă în mod radical nu doar competiția strategică, dar și geoeconomia și modelele economice la nivel european și global. Revolutiile tehnologice în inteligență artificială generativă și de frontieră, robotică inteligentă, quantum computing, biotehnologia și biologia sintetică, augmentarea umană, inovarea de noi materiale în afara tabelului lui Mendeleev, competiția în spațiu, nanotehnologie, revoluția tehnologiilor verzi – toate deja interacționează convulsiv și vor transforma în mod profund și accelerat nu doar economia și securitatea națională, ci însăși societatea umană. Între economie și securitate națională și între tehnologie și societate, omenirea își caută frenetic un nou echilibru.

Ca de fiecare dată în istorie, națiunile care aniticipează și îmbrățișează schimbarea vor ieși drept învingători, iar cele care, din miopie politică sau incapacitate intelectuală și strategică, vor persevera în perpetuarea status-quo-ului sau vor alege calea progresului incremental, pas cu pas, riscă să fie strivite de magnitudinea acestei enorme transformări.

Niciodată în istorie, România nu a cunoscut un moment mai favorabil decât acum. Cu securitatea asigurată de cea mai de succes Alianță din istorie – NATO și parte a celui mai interesant experiment politic din istorie – Uniunea Europeană. Cu o valoare strategică multiregională fără precedent.

Și totuși, țara se golește de tineri, economia crește însă nu produce dezvoltare, inegalitățile să adâncesc, Statul român pare tot mai disfuncțional și nepregătit pentru a face față acestei complexități în creștere exponențială, neîncrederea cetățenilor în instituții și viitorul țării atinge cote abisale. Numesc asta paradoxul românesc: în cel mai bun moment al istoriei în plan extern, țara este mai vulnerabilă din interior decât oricând.

Ce este de făcut?

În primul rând, transformarea rolului și funcționalității Statului român. Un stat transformat, strategic în fixarea marilor direcții de dezvoltare, competent, agil și selectiv în execuția și implementarea acestor strategii. Formele fără fond trebuiesc evacuate fără întârziere din cultura politică românească. Modul de funcționare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocrația și competența trebuie să înlocuiască în viața publică a cetății actuala politică de clan și cumetrie.

În al doilea rând, reinventarea modelului economic și a contractului social, într-un New Deal românesc, despre care am mai vorbit. Bazat pe trei axe de forță:

Asumarea unei politici de coeziune teritorială și socială accelerată, singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social și clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate și simț comunitar. Găsind un răspuns credibil la lipsa de oportunități economice și servicii publice în imensa majoritate a teritoriului național, nu doar vom stopa, dar vom și inversa exodul tinerilor. Creând o variantă românească a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei și a marilor orașe. Un plan pe care-l putem numi Provincia la Putere, stimulând dezvoltarea nu doar a orașelor mari, dar și a celor mici și mijlocii și a mediului rural. Efectele de coeziune socială și teritorială vor aduce și dinamism economic și rate de creștere superioare, creând locuri de muncă, stopând și inversând tendințele actuale de emigrare a tinerilor români și riscurile mari ale importului necontrolat de forță de muncă – si de probleme sociale si politice – pe care le vedem în Vestul Europei, in aceasta perioada de tumult in Orientul Mijlociu.

Asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare a societății.  Adoptând o stare de spirit și o cultură a inovării în toate domeniile societății – în politică, economie, educație, sănătate, cercetare, în mediul civic, academic și intelectual, în politica externă și de securitate națională. România poate și trebuie să devină o adevărată Innovation Nation. Iar Iașiul poate să preia rolul de lider național și regional în această sferă în care se vor decide invingătorii și învinșii Marii Transformări. Digitalizarea accelerată și integrală a Statului, economiei și societății reprezintă un Șantier Național de maximă urgență. 
Regândirea profundă a organizării și finanțării cercetării și inovării, inclusiv în zona capitalului de risc, având universitățile ca partener privilegiat al Statului și al sectorului privat. Întreg sistemul de educație trebuie regândit în logica formării tinerilor pentru meseriile viitorului.  România poate deveni un campion al democrației digitale și al răspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confruntă zonele și segmentele de public sărace și vulnerabile, inclusiv și în special copiii de la țară și orașele mici și din comunitățile rroma.

A treia mare axă este transformarea României într-o Poartă a Europei de Comerț, Transport și Investiții într-o logică 360 de grade. În alte cuvinte, să ne punem întreaga geografie la treabă. România trebuie să devină, nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci și campioana unui nou Coridor Economic și de Securitate Nord-Sud și Est-Vest. Profitând și investind în venirea – pe verticală – a Finlandei și Suediei în NATO, dar și – pe orizontală – în integrarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei și a Balcanilor de Vest în familia europeană sau euroatlantică. După alegerile europene din iunie 2024 și în logica reconstrucției Ucrainei, trebuiesc reluate energic demersurile de resuscitare a Coridorului Transeuropean numărul IX, abandonat din motive obscure de pe harta marilor axe de transport europene convenite în 1997. Coridorul VII – Dunărea trebuie regândit în noua paradigmă strategică și comercială dată de războiul din Ucraina. Nu doar dragarea Dunării este imperios necesară, ci și construirea unui nou pod între România și Bulgaria, un punct de blocaj pe fostul-viitor Coridor IX legând Grecia, Bulgaria, România, R. Moldova, Ucraina, Polonia și zona scandinavă. De la Giurgiu la Vicovu de Sus, România ar dispune de cel mai lung parcurs, de 550 de kilometri, oferind și estului țării avantajele pe care proximitatea de occident a oferit-o vestului României în aceste decenii.

Astfel, vom putea identifica resursele locale, naționale, regionale, europene și private pentru ancorarea Republicii Moldova și a Ucrainei de Occident. Trenuri pe cale ferată europeană de la Iași la Chișînău și de la Galați la Odesa încetează să mai fie o utopie sau vestigii ale erei sovietice, ci răsăritul unei Europe reconstituite. Șosele moderne care să lege Chișinăul de Iași, Târgu Mureș de Vestul Europei nu vor mai fi întinse pe decenii de promisiuni neonorate. Conducte de gaze și fibră optică, inclusiv pe sub Marea Neagră, încetează să mai fie extravagante comerciale, ci necesități strategice și economice de legare a Europei către Caucaz și Asia Centrală, dar și de noul Coridor Economic India-Europa, lansat de președintele Biden si premierul Modi la Summit-ul G20 de la New Delhi si in care Arabia Saudită, Emiratele Unite Arabe, Israel si zona noastră vor juca un rol-cheie.

Și administrația românească va trebui să se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. Unificarea punctelor de trecere a frontierei cu toți vecinii noștri, așa cum au făcut-o de mulți ani Polonia și Ucraina, reprezintă doar primul pas. Construcția de noi poduri peste Prut și peste Siret, către Cernăuți, Maramureșul istoric și Vestul Europei. Cu un PIB semnificativ crescut și cu o poziție politică și economică în centrul, și nu la periferia Europei, și alte trasee de infrastructuri și logistică, prin și către România, își vor găsi rostul economic și strategic. A7 ce traversează țara de la Sud la Nord și coincide cu coridorul IX trans-european, A8 între Chișinău, Iași și Târgu Mureș, A13 legând Bacăul de Transilvania.  Sau Timișoara de Belgrad către Balcani și Adriatică.

România Poarta Europei devine posibilă și necesară pentru un fapt strategic evident: frontiera de est a României, Moldova românească și nordul Transilvaniei încetează să mai fie ultima escală a Europei civilizate, ci puntea de legătură cu noua arhitectură politică, strategică și economică a Europei și a lumii.

Trăim un moment similar de mare transformare pe care s-a clădit întreaga istorie modernă a României. În care lideri ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Bratienii sau regii României, dar și noi, generația integrării euroatlantice, am știut să profităm de o lume în schimbare și să ducem mai departe Ideea Națională și Proiectul Național. Sunt convins că vom putea identifica energiile, competențele și resursa politică înalt calificată și vizionară care să poată realiza acest mare salt de dezvoltare a întregii Românii și a tuturor vecinătăților sale. 

Marșul României către primele 10 economii ale Europei și către statutul de economie dezvoltată trebuie să înceapă. Iar Iașiul și Moldova, de ambele părți ale Prutului, trebuie sa își împlinească destinele. Provincia la Putere va reprezenta si o reparație morală, politică si economică a contractului intre Bucuresti și Iași, la momentul Unirii Principatelor. Sunt convins că, românii de acasă și cei de afară, împreună, vom ajunge acolo unde ne este locul.  O putere economică, culturală și miltiară multiregională. O țară mare, prosperă, influență și respectată în Europa și în lume. Orice mai puțin decât atât reprezintă trădarea idealului național și a potențialului real al poporului nostru.”

STIRE INITIALA

”Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, va efectua vineri, 17 noiembrie 2023, o vizită la Iaşi şi Bacău.  La Iaşi, înaltul oficial va participa, începând cu ora 10.00, la dezbaterea intitulată „Securitate economică şi inovare pe flancul estic al NATO şi UE”, organizată de Camera de Comerţ Iaşi”, anunţă un comunicat oficial.

La Bacău, Secretarul General Adjunct al NATO va vizita, începând cu ora 13.15, Aerostar S.A. Bacău. Compania românească va semna un contract de colaborare cu Derco Aerospace, parte a grupului american Lockheed Martin, având ca obiect transferul tehnologic pentru reparaţiile de nivel D ale echipamentelor avionului F-16, precizează comunicatul.

Înaltul oficial va vizita apoi Baza 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu” din Bacău.