Vraciul negru

Este un deliciu de care noi oamenii ne bucurăm de vreo şase sute de ani. A devenit parte a culturii noastre şi o parte şi mai importantă a stării noastre de bine. Pentru mulţi dintre noi, poate nu pentru toţi. Cel mai probabil şi când citeşti rândurile astea ai în mână o ceaşcă cu deliciul preparat după voia sufletului. Este şi foarte fotogenică, fie că e încă sub forma micilor bulgăraşi bruni, îmbrăţişaţi lejer într-un sac de cânepă sau într-o pungă dintr-un material ultra-modern, fie în forma lichidă cu un guler aristocratic de spumă groasă pe care ne desenăm cu lapte fanteziile.

Câtva vreme, unii au încercat să ne strice plăcerea şi să ne convingă, fără să fie nici măcar ei convinşi (le lipseau datele) că nu ne face bine şi că este un obicei foarte dăunător şi complet nesănătos. Praful uscat al stepelor pustii se aşază greu peste mormintele acelor vorbe. Căci vin şi vă spun astăzi să vă bucuraţi căci deliciul care vă înseninează şi cele mai mohorâte zile va face şi o grămadă de bine. În ultimii câţiva ani, au apărut o mulţime de noi studii care sugerează că consumul de cafea (în multe cazuri în cantităţi mari) îmbunătăţeşte longevitatea şi funcţia creierului, combătând în acelaşi timp unele dintre cele mai frecvente şi de temut probleme de sănătate ale adulţilor.

Un studiu de la Universitatea Johns Hopkins a constatat că dacă participanţii la studiu consumau o tabletă de cofeină de 200 de miligrame performanţa lor era mai bună la testele de memorie. Un studiu masiv pe aproape 500.000 de adulţi britanici a constatat că cei care beau cel puţin două până la trei căni de cafea pe zi – şi până la opt căni – aveau „cu aproximativ 10 până la 15% mai puţine şanse de a muri” de orice cauză pe parcursul perioadei de studiu de 10 ani faţă de cei care nu au făcut-o. Un studiu canadian publicat în 2017 a descoperit că fenilindanii, un grup de compuşi ce apar în timpul procesului de prăjire a cafelei, par să oprească acumularea a două proteine toxice în creier care au fost legate de bolile Alzheimer şi Parkinson. Un studiu de anul trecut a constatat că şoarecii cărora li s-a administrat trigonelină, care este un alcaloid vegetal găsit în cafea, au avut rezultate mai bune în experimentele care le-au testat abilităţile de „dobândire, reţinere, structurare şi aplicare a informaţiilor”. Un studiu al Asociaţiei Americane a Inimii şi al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Colorado a constatat că riscul de insuficienţă cardiacă sau accident vascular cerebral a scăzut cu 8% pentru fiecare ceaşcă de cafea suplimentară pe zi.

Asta doar aşa, cât să vă faceţi o idee de ce, când vă invită cineva la o cafea, vă vrea tot binele din lume. Nu refuzaţi.

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi