Afterschool la Iaşi: o industrie paralelă cu sistemul de învăţământ. Ce preţuri şi condiţii oferă

Aprecierea vine din partea unor părinți, dar și din partea celor care organizează și oferă programe before- sau afterschool. Care sunt criteriile după care părinții aleg acest tip de program pentru copiii lor, cum sunt organizate orele de “școală” de după școală, cine le organizează și care sunt tarifele? Am încercat să răspundem la acest întrebări, fără pretenția realizării unei analize în detaliu a pieței serviciilor de afterschool din Iași.

Aproape o treime din copiii de până în clasa a patra merg la afterschool

38.599 de elevi au umplut anul trecut clasele de la I-a până la a IV-a, în școlile de stat și în cele private. Cam cât populația însumată din Aroneanu, Valea Lupului, Podu Iloaiei și Tomești.

Dintre ei, după terminarea orelor de școală, cam o treime își mută ghizdanele din pupitrul de la școală, la afterschool. “Dacă e să ne raportăm la o clasă, în cel mai fericit caz merg cam 40% dintre copii la afterschool, 30 – 40%. Iar afterschool-urile îmbracă mai multe forme. O formă e cea în care unei doamne învățătoare, care are un PFA, i se pune la dispoziție o sală de clasă. Apoi sunt afterschool-uri dedicate, deschise de doamnele învățătoare în apropierea unor școli – de obicei, acestea nu apar pe internet, nu se promovează, își iau copiii direct din școală. Și mai e varianta în care copiii vin la noi – cred că sunt vreo 30 de firme în Iași care oferă servicii de afterschool”, a explicat Ovidiu Biber, acționar majoritar în una dintre firmele din Iași care oferă programe de before și afterschool.

“În cazul fetiței mele, erau două clase de la școală care s-au organizat să li se ofere programul de afterschool de către învățătoarea lor. Veneau cam 30% dintre copiii înscriși în cele două clase. Până ne-a reclamat cineva și a trebuit să găsim o sală de închiriat. Tot noi, părinții, am aranjat cu firma de catering să aducă mâncarea, învățătoarea avea PFA”, a povestit din proprie experiență Dan Căruntu, tatăl unei eleve din Municipiul Iași.

Dacă cei doi nu greșesc în aproximarea lor, atunci peste zece mii de elevi de școală primară din Iași merg la afterschool. Afirmația e greu însă de probat.

Nu există o evidență a unităţilor aftershool şi before school

Purtătoarea de Cuvânt a ISJ Iași, Antonina Bliorț, a explicat pentru Ziarul de Iași că aceste activități de pregătire de tip afterschool sau before school (pentru copiii care învață în tura de după-amiază) nu sunt înregistrate oficial la Inspectoratul Școlar: „Activitățile de tip after school sau before school nu sunt în evidența Inspectoratului Școlar Județean Iași. Nici în cazul afterschool-urilor private nu există o evidență ținută de noi și nici nu este nevoie de autorizația ISJ. Calitatea predării nu este verificată de ISJ, fiind cel mai probabil analizată de beneficiarii serviciilor”.

Potrivit reprezentantei ISJ Iași, nu se cunoaște nici numărul exact al afterschool-urilor organizate, nici numărul cadrelor didactice care supraveghează copiii la afterschool. Ce se știe însă la nivelul inspectoratului școlar este că există în școlile din Iași două unități de învățământ care oferă programul „Școală după Școală”. „Programul Școala după Școală, aprobat prin Ordinul de ministru nr. 5349/07.09.2011, cu modificările și completările ulterioare, se desfășoară în municipiul Iași în două unități de învățământ: Școala Primară „Carol I” și Școala Gimnazială „Alecu Russo”. Programul este complementar activității școlare obligatorii și oferă oportunități de învățare formală și non formală pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber”, a precizat Antonina Bliorț.

“Ca sa funcționezi ca afterschool trebuie să mergi după programa școlară, ajutându-i pe copii să-și facă temele, noi nu predăm nimic, chiar dacă avem personal didactic angajat. Dar acesta e motivul pentru care organizaților de tip afterschool sau before school nu li se cere acreditare din partea ISJ, a Ministerului Educației”, a mai explicat Ovidiu Biber. În plus, spune el, activități interesante, relaxante sau distractive completează programul copiilor: „Noi ne-am poziționat în Copou, o zonă cu , cu așteptări mari din partea părinților. De aceea, completăm programul de făcut teme cu tot felul de activități sau de plimbări”,

“La început mă uitam și eu ce opționale oferă afterschool-ul. Dar adevărul e că apropierea de școala unde învață băiatul meu a fost unul dintre cele mai importante criterii când am făcut alegerea. Pentru că de la școală este dus la afterschool de învățătoare. Și faptul că la era tot învățătoarea lui, a contat la fel de mult. În plus, am insistat să alegem un afterschool în care copiii au program zilnic de ieșit afară, la aer liber. Acum, e drept, eu stau în Bucureşti și am avut de unde să aleg, în apropierea școlii era vreo patru afterschool-uri. De la verișoara mea din Iași știu că acolo nu sunt prea multe opțiuni”, spune Alexandra M., mama lui Tudor, elev în clasa a II-a la o școală din București.

Sălile de clasă – o resursă limitată; profesorii se orientează spre alte locaţii

În școlile de stat, nu e loc de afterschool. Directorul Școlii Gimnaziale „Ștefan Bârsănescu”, Nicolae Viusenco, a explicat că majoritatea sălilor de clasă sunt ocupate în două schimburi, însă admite că e posibil ca unele cadre didactice din școală să desfășoare activități cu elevii în alte locații. „Nu există programe de tip afterschool sau beforeschool aici, din cauza spațiului. Noi suntem supraaglomerați, aproape toate sălile de clasă fiind ocupate în două schimburi. Probabil există cadre didactice care desfășoară astfel de activități după finalizarea orelor, dar nu anunță școala, și nu am de unde să știu exact care este situația. Nu avem niciun fel de evidență, pentru că ei, dacă merg în afara programului, au acolo contract de muncă, sunt alte spații”, a argumentat Nicolae Viusenco.

Lipsa spațiului este un impediment, au subliniat mai mulți dintre directorii de școli contactați de Ziarul de Iași. Iar atunci când activitățile de tip afterschool sau before school se țin în școală, sunt realizate de cadrul didactic de la clasă pentru proprii elevi, fără implicarea școlii.

La „Ion Creangă”, de exemplu, Asociația părinților organizează “Clubul lui Nică”, iar școala este doar parteneră. „Noi nu avem acel afterschool aprobat de ISJ, ci este un proiect educațional de care se ocupă președinta asociației părinților. Toate cadrele didactice care participă au PFA, iar școala nu are treabă în niciun fel cu banii de acolo”, a declarat directoarea Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași, Nicoleta Crețu.

La Școala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” din Miroslava, copiii stau în clasă și desfășoară diverse activități cu învățătoarele, în intervalul orar 12:00 -16:00. Tariful este de 45 de lei/zi, preț în care este inclusă și masa (un fel de mâncare și desert) – adică 900 de lei/lună. Iar la oferta de afterschool cu meniul complet (două feluri de mâncare și un desert) este de 50 de lei pe zi. Prin urmare, costul abonamentului la afterschool crește la 1.000 de lei/lună.

Iar la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași prețul este mai mare, de 65 de lei/zi, pentru că învățătorul desfășoară activități de tip afterschool la un spațiu de joacă din aproprierea unității de învățământ, Trilulici Club. Pentru copiii înscriși aici, părinții plătesc 1.300 de lei/lună pentru un copil.

Care sunt prețurile?

Alexandra M. plătește lunar 1.850 de lei pentru programul de afterschool al copilului, în București: “1.850 de lei cu transportul de la școală la afterschool și cu masa incluse. La Constanța, cumnata mea îmi spune că plătește 900 de lei pe lună, iar de la verișoara mea de la Iași știu că și acolo e mai ieftin”.

La Iași, prețurile sunt într-adevăr mai mici decât în București, mai ales atunci când programele afterschool sunt organizate de asociațiile de părinți. Și, la prima vedere, așa pare să fie și la cele organizate de firme din domeniul “Învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzica, teatru, dans, arte plastice, si alte arte)” (CAEN 8552), „Alte forme de învăţământ” (CAEN 8559), „Activităţi de servicii suport pentru învățământ” (CAEN 8560), „Activităţi de îngrijire zilnică pentru copii” (CAEN 8891) sau „Alte activităţi recreative și distractive” (CAEN 8891).

Totuși, atunci când la costul afișat pentru programele de afterschool se adaugă tarifele pentru transportul și masa copiilor, prețul se apropie de cel din capitală. Pentru comparație, am colectat datele afișate pe paginile de internet de la șapte astfel de firme și am luat în calcul prețul pentru 20 de zile, cu masă și transport incluse.

În funcție de durata programului, la Centrul Educațional DigitalEdu (vis a vis de Grădina Botanică), părinții trebuie să plătească între 1.250 – 1.450 de lei/lună.

La Afterschool Navigator Academy, în Copou, tariful lunar ajunge la 1.500 de lei (cu masă inclusă) pentru copiii din clasa pregătitoare și din clasa I-a, și la 1.600 de lei pentru copiii din clasele a II-a – a IV-a.

În Valea Ursului, la Vegarden, prețul este de 1.700 de lei/lună, la EkiClub, în Copou, este de 1.510 lei la before school și 1.710 lei la afterschool, iar la Centrul Educațional Tempus variază de la 1.740 de lei la 1.940 de lei. Acestea, așa cum spuneam, sunt tarifele plătite de părinții care lasă și masa și transportul în grija instituțiilor care oferă programe de afterschool sau beforeschool.

Copii cu program de adulți. Părinţi dependenți de afterschool

Cu toate că este un serviciu costisitor, părinții susțin că afterschool-ul reprezintă o soluție necesară pentru cei care nu au altă opțiune de a-și supraveghea copiii după școală. „Dacă la ora 12 ești cu treabă prin oraș sau lucrezi, cum să ajungi să îl iei de la școală? Plus că este prea mic pentru a sta singur. Cred că problema aceasta o au majoritatea părinților. Pentru mine, cel puțin, e comod, pentru că vine acasă, știu că a aprofundat toate cunoștințele acolo și de la 16 încolo doar se relaxează”, spune mama unui băiețel de la Școala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” din Miroslava.

“Copiii au program de adulți, sunt plecați de acasă de dimineață până seara”, oftează un alt părinte. Nici el, și nici soția lui, nu au cum să se ocupe de copii în timpul serviciului. “Copilul meu vine frânt de oboseală și cade lat în pat”, confirmă și Alexandra M., care continuă: “Chiar m-ar interesa ce zice un psiholog referitor la faptul că copiii petrec atâtea ore de școală și , despre stresul acestor copii”.

Florentina Căuia, psiholog cu peste 40 de ani de carieră la Policlinica pentru Studenți și Elevi din Iași confirmă că "sunt foarte mulţi copii stresați, nu neapărat din cauza școlii, ci mai degrabă din cauza presiunii care se pune pe ei. Pentru că e hotărârea părinţilor de a-și trimite copilul la o unitate școlară unde cred că acesta va învăța foarte mult și va deveni savant. E opţiunea lor și în ce privește alegerea afterschool-ului, nu e alegerea copiilor. Aici intervine acea orientare școlară și profesională care ar trebui sa se întâmple de la grădiniţă, iar școala și afterschool-ul să fie alese după abilitățile copilului. Există unitati afterschool organizate foarte bine, care sunt orientate spre abilitățile copiilor. Și există afterschool-uri care oferă adăpost. Pe mine mă interesează cel mai mult dacă actualul sistem generează dorința de a învăța. Am observat că a dispărut acel insistent al copiilor, acea întrebare care îi exaspera de părinți. Și am văzut copii care ies de la afterschool cu un ghiozdan uriaș în spate și par… destrămați”.