Caută 
6 MIN
Încep să fie ascunse declaraţiile de avere? Aşa cum plagiatul premierului a fost băgat sub preş, iar politicienii în frunte cu şeful statului nici măcar nu urmăresc cazul cu atenţie şi îngrijorare, o tendinţă similară se întrevede şi pe „piaţa” declaraţiilor de avere. Termenul limită pentru publicarea acestora a trecut de aproape o săptămână, iar mulţi aleşi încă nu au declaraţiile la vedere. Mai grav: nici nu sunt sancţionaţi în vreun fel, fie şi măcar simbolic.
Primarul Chirica, preşedintele Alexe şi alţi aleşi probabil că regretă că s-au grăbit să depună regulamentar declaraţiile de avere şi de interese în termenul legal. Termen care a expirat pe 15 iunie. Dar de ce să ajungă iarăşi în atenţia lumii mezinul primarului, cel mai tânăr proprietar de casă şi teren în buricul târgului?
De ce să se-ntrebe ieşenii care e motivul generozităţii de 185 de mii de lei a şefului Consiliului Judeţean faţă de fosta lui soţie? Sau unde e maşina viceprimarului renegat de USR pe care acesta se lăuda că i-au luat-o părinţii, deşi nu apare în declaraţia de avere? Sau de ce unul dintre senatorii Iaşului s-a grăbit să-şi depună declaraţia încă din februarie, iar altul face din nou furori cu sumele de şapte cifre de la venituri?
Poate că tocmai acesta din urmă, care a abandonat senatoria pentru un mandat de judecător la Curtea Constituţională, ar trebui să răsfoiască un pic legea după care se iau toţi depunătorii de declaraţii de avere, dar care pare interpretabilă după voia aproape oricui.
Ce spune legea
Legea 176 din 2010, care se referă la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, menţionează câteva termene clare pentru înregistrarea declaraţiilor: 15 iunie pentru funcţionari, aleşi şi persoane numite în posturi de demnitate publică, şi 30 de zile „de la primire” pentru afişarea pe pagina de internet a instituţiei din care fac parte respectivii.
Anul acesta e primul în care declaraţiile au fost completate în format digital, ajungând astfel simultan şi la instituţia angajatoare, şi la Agenţia Naţională de Integritate.
Cum şi aceasta din urmă trebuie să le afişeze în termen de 30 de zile de la primire, Ministerul Afacerilor Interne a considerat oportun să scape de povara publicării lor pe paginile de internet ale instituţiilor din subordine. Nu toate, pentru că măsura se aplică doar de câteva zile.
La prefecturi e altfel
Astfel, toate prefecturile din ţară au un link către Agenţia Naţională de Integritate, deşi Legea 176 nu exclude publicarea declaraţiilor pe pagina proprie. Interesant este că însăşi Agenţia de Integritate a întârziat publicarea documentelor, ca şi cum toate ar fi cu probleme – singura excepţie admisă de lege. Amenzile pentru nerespectarea termenelor încep însă de la numai 50 de lei.
Aşa se face că, de la Prefectura Iaşi, au apucat să depună declaraţii prefectul Bogdan Cojocaru şi subprefectul Marian Grigoraş. Cu siguranţă le-au depus şi celălalt subprefect, Adina Gîrjan, şi secretarul general al instituţiei, Nicoleta Rusu, dar aceste din urmă documente nu mai sunt publice.
Putem presupune în schimb că actualul prefect, numit în februarie, va înregistra un salt în venituri, de la 33 de mii de lei anul trecut, la aproape 160 de mii de lei, cât a raportat fostul prefect, acum subprefect.
Ştie Diana Şoşoacă ceva ce nu ştiu ceilalţi senatori?
Şi la Senat unii aleşi ar trebui să se simtă discriminaţi. Diana Iovanovici-Şoşoacă, de exemplu, singura dintre ei care nu are declaraţiile făcute publice, ar putea să recurgă la aceeaşi stratagemă, de trimitere către site-ul ANI.
Am solicitat un punct de vedere Senatului României privind lipsa declaraţiilor ei şi răspunsul primit a fost că urmează să primim răspunsul în termenul prevăzut de lege. De menţionat că şi senatorii primesc răspunsuri după mai multe luni la interpelările formulate de ei.
Totuşi, Diana Şoşoacă are trei declaraţii depuse pe parcursul anului 2021, în prima, înregistrată în ianuarie, menţionând că a câştigat 250 de mii de lei ca avocat în 2019, iar în ultima, depusă pe 16 decembrie 2021, că în anul precedent a obţinut un venit de 195,5 mii lei la acelaşi cabinet.
Ultimul record al Iuliei Scântei ca senator
Dintre cei care au declaraţiile făcute publice, recordul absolut la venituri aparţine Iuliei Scântei, numită luna trecută judecător la Curtea Constituţională. Spre deosebire de fosta sa colegă, stabilită de asemenea la Bucureşti, Scântei deţine totuşi un apartament în Iaşi.
În conturi, inclusiv fonduri de investiţii, ea a strâns aproape 600 de mii de lei, iar 1,473 de milioane de lei reprezintă plasamente la Societatea Profesională Notarială Scântei şi Asociaţii. Alte 600 de mii de lei sunt anunţate în declaraţia de avere de final de mandat ca provenind din cedarea folosinţei aporturilor proprii.
Ca senator, Iulia Scântei a obţinut 141 de mii de lei anul trecut, care se adaugă celor 2,13 milioane de lei, „venit brut impozabil din profesia liberală de notar public 2021”.
Cum stau ceilalţi aleşi
Succesorul Iuliei Scântei în Senat, Liviu Brătescu, a avut venituri ceva mai modeste în 2021: 180 de mii de lei ca secretar de stat şi cercetător la filiala ieşeană a Academiei Române. În declaraţia de avere, a trecut şi cei 36 de mii de lei primiţi la botezul copilului.
Marius Bodea a consemnat în schimb un dar de nuntă de aproape 22 de mii de euro. Veniturile ca senator, de 150 de mii de lei, au permis tinerei familii achiziţionarea în acest an a unui teren în suprafaţă de aproape 2.800 mp la Cârlibaba.
Maricel Popa rămâne cel mai mare deţinător de terenuri dintre senatorii ieşeni, cu aproape 5 hectare la Comarna. În conturi are 47 de mii de lei, dar în declaraţie menţionează şi un împrumut către fiica sa de 55,8 mii euro. La rândul lui, este dator către Vitalef SA cu 83 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i dea înapoi anul acesta.
De la aceeaşi firmă a primit anul trecut tichete de masă în valoare de 2540 lei, respectiv 25 de mii de lei pentru administrare. Aceşti bani s-au adăugat venitului din indemnizaţia de senator, 134 de mii de lei, şi dividendelor de 80 de mii de lei de la o firmă unde deţine acţiuni, Certind SA Bucureşti.
În fine, cel mai tânăr senator ieşean, Cristinel-Gabriel Berea (USR), care va împlini 36 de ani pe 27 iulie, a fost primul care şi-a depus declaraţiile, încă din februarie. Declaraţia sa de avere e şi cea mai „subţire”: un apartament luat în 2017 prin credit ipotecar, două autoturisme unul mai vechi ca altul (anui de fabricaţie 2001 şi 2012), şi un venit total pe anul trecut de 130 de mii de lei. Plus 56 de mii de lei în cont.
Niciuna dintre aceste declaraţii nu se găseşte pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, aşa cum cere aceeaşi Lege 176/2010 modificată şi adăugită. Am solicitat Agenţiei un punct de vedere, pe care îl vom prezenta, atunci când îl vom primi, împreună cu cele ale Senatului şi Ministerului Afacerilor Interne.
