Bucureştiul ne scapă printre degete câteva milioane. Cum stă Iasul în bugetul de stat?

Bugetul de stat pe anul 2021 creează câteva premise pentru deblocarea unora dintre proiectele importante ale Iaşului. În ciuda unor sincope, alocările par să reflecte calendarul asumat în ultimele luni în cazul demarării unor investiţii strategice. Printre acestea, se numără Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) şi cele două autostrăzi (A7 şi A8).

În schimb, în cazul altor proiecte, finanţările sunt minime sau iniţiativele sunt lăsate în coada listei naţionale. Cu mici excepţii, bugetul de stat arată similar cu cele din anii trecuţi: în alte zone din ţară se lucrează deja la proiecte mari de infrastructură, în timp ce la Iaşi mereu proiectele sunt în "pregătiri" cu termene de execuţie care se schimbă de fiecare dată când este învestit un nou guvern. "Ziarul de Iaşi" a analizat bugetele tuturor ministerelor şi vă prezintă astăzi care sunt priorităţile judeţului din perspectiva actualei guvernări.

La A7 se lansează licitaţii de execuţie, A8 este în "stand by"

Proiectele celor două autostrăzi A7 (Ploieşti – Paşcani) şi A8 (Iaşi – Tg Mureş) apar cu alocări în bugetul naţional. În cazul primei autostrăzi, lucrurile sunt avansate: banii prevăzuţi, aproape 40 milioane lei, reprezintă ultimele tranşe pentru firmele care trebuie să predea în acest an studiile de fezabilitate pentru cele patru tronsoane. Într-o intervenţie la o televiziune centrală, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a reiterat ieri intenţia autorităţii de a lansa, în acest an, licitaţia de execuţie a primului tronson (Ploieşti – Buzău) şi, ulterior, la o diferenţă de câteva luni, celelalte trei tronsoane (Buzău – Focşcani, Focşani – Bacău şi Bacău – Paşcani).

Decalajul este determinat de momentul în care studiul tehnic pe fiecare tronson va fi recepţionat de către compania de autostrăzi. Pentru finanţarea lucrărilor de execuţie, autostrada A7 este favorită pentru a prinde fonduri în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cazul autostrăzii A8, lucrurile nu sunt atât de clare. Studiul aferent sectorului montan (Tg. Neamţ – Tg. Mureş) va fi gata la mijlocul anului, iar guvernul a introdus în buget şi ultimele plăţi în acest sens (9,7 milioane lei). Capetele acestui sector (circa 50 km) sunt propuse spre finanţare în PNRR de către societatea civilă, dar, în momentul de faţă, nu există certitudinea alocării fondurilor. La celălalt tronson (Iaşi – Tg. Neamţ), lucrurile sunt mai complicate: MT a prevăzut o eşalonare la plată pentru viitorul proiectant al lucrărilor (contractul se semnează în primăvară) pe parcursul a 4 ani. Alocările arată astfel: 4,8 milioane lei (2021), 23,1 milioane lei (2022), 27,5 milioane lei (2023) şi 12 milioane lei (2024).

Această eşalonare ridică anumite semne de întrebare, în condiţiile în care contractul de proiectare are ca termen de finalizare de 2 ani de la semnare. Dacă elaborarea studiului se va prelungi după începutul anului 2023, şansele ca autostrada Iaşului să fie finanţată prin PNRR sunt infime. În context, autorităţile centrale spun că execuţia acestui tronson ar urma să fie realizată cu bani prin Programul Operaţional Transporturi (POT). Nu în ultimul rând, capătul de la frontieră al proiectului (podul de 1 km de peste Prut de la Ungheni) rămâne în "aer". Alocarea pe anul 2021 este de doar 368.000 lei. În mod surprinzător, ceilalţi bani necesari pentru elaborarea studiului tehnic (583.000 lei) sunt prevăzuţi după anul 2024.

Bani pentru SRU, dar nu şi pentru centură

Un alt proiect strategic pentru Iaşi, spitalul regional, beneficiază de o alocare de la buget de 11,6 milioane lei, dar Ministerul Sănătăţii (MS) se angajează să crească suma până la 80 milioane lei. Angajamentul vine în contextul în care, în primăvară, ar putea fi semnat contractul de proiectare a lucrărilor. De remarcat că estimările pentru intervalul 2022 – 2024 arată alocări pentru finanţarea lucrărilor de construire, iar sumele sunt de ordinul sutelor de milioane lei (182 milioane lei – 2022, 491 milioane lei – 2023, 344 milioane lei – 2024 şi 1,4 miliarde lei – anii ulteriori).

În schimb, centura rămâne "cenuşăreasa" Iaşului: în 2021 sunt propuşi doar 300.000 lei, în timp ce restul necesarului de finanţare (circa 500 milioane lei, conform proiectului din 2007) este prevăzut după anul 2024. În context, amintim că, în prezent, este în desfăşurare licitaţia de proiectare pentru tronsonul Uricani – Cicoarei, sector de 8 km care face parte din varianta Sud. Acest tronson este propus pentru finanţare prin intermediul PNRR, inclusiv cu o prelungire spre Leţcani. Pentru modernizarea drumului Târgu Frumos – Botoşani sunt alocate credite bugetare în valoare de aproape 62 milioane lei pentrul anul 2021, în condiţiile în care licitaţia de lucrări a fost adjudecată anul trecut de un constructor. Conform estimărilor guvernului, lucrările ar putea fi finalizate în anul 2023, având în vedere alocările estimate pentru 2022 (179 milioane lei) şi 2023 (76 milioane lei).

În ceea ce priveşte fondurile anuale pentru întreţinerea drumurilor judeţene, alocarea în cazul judeţului Iaşi ajunge la 18,8 milioane lei. Alte opt judeţe din ţară, unele cu o reţea de drumuri mult mai mică faţă de cea a Iaşului, au fonduri mai mari, până la concurenţa sumei de 25 milioane lei. Fonduri de la bugetul de stat vor ajunge la Iaşi şi în sectorul feroviar, dar la fel ca în cazul altor proiecte, vorbim tot despre studii tehnice. În acest sens, este prevăzută o sumă de 18,6 milioane lei pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru reabilitarea liniei de cale ferată Roman – Iaşi – Frontieră. Anul trecut, guvernul a promis 19,6 milioane lei, dar, în final, au fost cheltuiţi doar 1,4 milioane lei.

Sediul Operei, în coada listei de priorităţi

Un alt proiect vehiculat în ultimii ani la Iaşi vizează construirea unui sediu propriu pentru Operă. An de an s-au tot promis finanţări. În bugetul Ministerului Culturii, acest proiect apare, dar la coada listei de priorităţi. Potrivit autorităţii centrale, în 2021 va fi accesat un credit de 216 milioane euro pentru realizarea a opt obiective de investiţii (unde este enumerată şi Opera). Însă, până la finele anului 2024, doar trei proiecte vor fi finanţate, iar printre acestea nu se numără şi sediul Operei. Autoritatea explică intrarea în regim prioritar prin faptul că se va interveni iniţial la imobile aflate în stare avansată de degradare: Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, Conacul "Vârnav-Liteanu" din Suceava şi Aşezămintele "Brătianu" din Capitală.

Programul de finanţare în care figurează Opera ieşeană are ca termen de finalizare 6 ani. În bugetul Ministerului Culturii, Iaşul mai apare şi în cadrul unui program derulat la nivel naţional pentru realizarea unei Biblioteci digitale a României (E-cultura). În acest sens, capitala Moldovei va găzdui un centru regional care va monitoriza şi coordona activităţile de digitalizare la nivelul zonei de nord-est a ţării. Centrul va funcţiona în cadrul direcţiei judeţene de cultură.

Valoarea totală a proiectului, la nivel naţional, se ridică la peste 53 milioane lei. La Ministerul Educaţiei, apar alocări pentru Universitatea Agronomică în cazul unor proiecte în continuare: 25,5 milioane lei (centru regional de cercetare) şi 5 milioane lei (noi spaţii de învăţământ). În bugetul Ministerul Mediului, un proiect mai vechi al Iaşului şi al Botoşaniului (amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor) are parte de o alocare nesemnificativă (350.000 lei). Pentru acest proiect, până în 2019 au fost cheltuiţi 58 milioane lei, în timp ce în 2020 nu au fost alocări, iar necesarul de finanţare pe următorii ani trece pragul de 500 milioane lei, dar estimările guvernului sunt că, în perioada 2022 – 2024, vor fi alocate doar câte 5 milioane lei/an. Nu în ultimul rând, Iaşul figurează şi în bugetul SRI cu o alocare de un milion de lei pentru proiectul de reabilitare termică a sediului instituţiei din str. Sf. Lazăr.