Caută 
Cade cortina la Opera din Iași. Banii pentru spectacolele din stagiunea viitoare, tăiați
5 MIN
Ministerul Culturii a redus la o treime bugetul destinat pentru „Bunuri şi servicii“. Managerul Beatrice Rancea crede chiar că stagiunea viitoare este ameninţată, deoarece din acest buget plătea colaboratorii. Cum salariile au crescut de la un an la altul, cea mai mare parte din venituri se duce pentru plata angajaţilor permanenţi.
Opera din Iaşi riscă să nu îşi poată susţine spectacolele de la începutul stagiunii viitoare din lipsă de fonduri, afirmă managerul instituţiei Beatrice Rancea. Managerul explică faptul că au fost înştiinţaţi săptămâna trecută, printr-o hârtie de la Ministerul Culturii, că bugetul destinat pentru „Bunuri şi servicii“ a fost redus la 30% din valoare, iar acest lucru i-ar împiedica să îşi plătească colaboratorii, fără de care, afirmă managerul, nu poate fi susţinut nici un spectacol. Practic, afirmă Rancea, în acest moment mai sunt bani doar pentru întreţinerea clădirii.
Premiera spectacolului „Evgheni Oneghin“, de Piotr Ilici Ceaikovski, care revine pe 8 iunie pe scena Operei Naţionale Române din Iaşi după aproximativ 40 de ani, este umbrită de probleme financiare. Astfel, managerul instituţiei din Iaşi, Beatrice Rancea, a anunţat că spectacolele de la începutul stagiunii viitoare nu s-ar mai putea ţine, Ministerul Culturii reducând bugetul pentru „Bunuri şi servicii“ la 30%.
În raportul de activitate trimis la Ministerul Culturii, managerul Rancea estimează pe anul 2019 un buget de 44 milioane lei, din care cheltuielile salariale reprezintă 30,8 milioane, iar cheltuielile cu „Bunuri şi servicii“ sunt în jur de 11 milioane de lei, adică un sfert. Din bugetul pentru „Bunuri şi servicii“ se plăteşte întreţinerea clădirii, se achiziţionează materiale pentru costume şi decoruri ale producţiilor noi şi, conform managerului Rancea, se plătesc salariile colaboratorilor.
Chiar dacă măsura reducerii la 30% se aplică pentru ultimele două trimestre, pierderile sunt de ordinul milioanelor de lei. O mare parte din bugetul Operei este formată din banii veniţi de la minister, care reprezintă 95% din total. Cheltuielile salariale au urcat vertiginos de la un an la altul. În 2018, acestea erau de 24 de milioane de lei, dintr-un buget total de 30 de milioane.
„Acum o săptămână, din păcate, am primit o hârtie din partea Ministerului Culturii în care eram atenţionaţi că bugetul pe care îl aşteptam pentru «Bunuri şi servicii» pe această lună, buget care oricum era insuficient pentru a ne desfăşura în bune condiţii activitatea, s-a redus şi vom primi doar 30% din valoarea acestuia. Asta înseamnă că există riscul, asta dacă nu se întâmplă o minune, să nu ne mai desfăşurăm activitatea“, a explicat Beatrice Rancea în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc în cursul zilei de ieri.
Managerul a explicat că într-o situaţie similară se află şi alte instituţii de cultură din subordinea Ministerului Culturii, însă cele mai afectate ar fi operele naţionale, care nu îşi pot desfăşura activitatea fără colaboratori, fiecare spectacol presupunând munca unui număr foarte mare de oameni.
„Împreună cu domnul Florin Estefan am făcut un memoriu către Ministerul Culturii, există şi un alt memoriu trimis, semnat şi acela de către noi, acela fiind trimis de domnul Ion Caramitru şi semnat de toate instituţiile de cultură din ţară subordonate Ministerului Culturii. În memoriu este prezentat acest aspect care practic opreşte complet activitatea, însă situaţia operelor este specială. Pentru că dacă noi luna viitoare noi nu avem bani pentru producţiile în derulare şi pentru colaboratori, fără de care noi nu ne putem desfăşura activitatea şi nicio operă din ţară nu-şi poate susţine activitatea, practic nu vom mai juca“, completează Betrice Rancea.
Florin Estefan, managerul Operei din Cluj, aflat la Iaşi cu spectacolul „Evgheni Oneghin“ în care joacă rolul principal, confirmă faptul că Opera clujeană se află într-o situaţie similară, iar începutul de stagiune viitor este pus sub semnul întrebării.
„Bugetul pentru «Bunuri şi servicii», unde intră şi producţia şi funcţionalitatea instituţiei, cu colaboratorii permanenţi în primul rând, fără să mai vorbim de invitaţi, cheltuielile de regie sau altele, acel buget de «Bunuri şi servicii» este în jur de 7% din bugetul general, salariile având ponderea cea mai mare, adică în jur de 92%. Iar de cheltuieli de capital şi investiţii nu poate fi vorba. Acesta este cel mai frumos vis. Eu de când sunt director la Opera din Cluj nu am văzut bani la acest capitol. Problema care ne macină nu este că nu ne vom permite să facem producţii noi, ci problema este că sunt oameni care vin zi de zi la serviciu în regim de angajaţi, dar care sunt plătiţi ca şi colaboratori permanenţi cu sumele aproape jumătate din salariul unui coleg cu care munceşte cot la cot, dar este angajat plin al operei. Iar acum nici acest salariu nu îl vom mai putea plăti, pentru că din suma aprobată pe trimestru şi alocată pe lunile care vin, este de doar 30% din voloarea ei şi asta doar pentru că aşa a hotărât cineva. Fără să nu se spună o Hotărâre de Guvern sau o Ordonanţă, să menţioneze un act normativ în acest sens“, explică Florin Estefan, care a adăugat faptul că „Noi, dacă nu avem colaboratorii, nu putem să jucăm pentru că nu ai suficienţi oameni în cor, nu ai destui la balet şi nu ai destui în orchestră. Acum aşteptăm să vedem din partea Ministerului Culturii ce reacţie vom primi şi sper să existe deschidere din partea domnului ministru şi să ne primească măcar pe unul dintre noi dacă nu pe toţi ca să discutăm şi să vedem ce soluţii putem găsi pentru a dezinhiba această problemă“, concluzionează Estefan.
În această toamnă, Opera din Cluj împlineşte 100 de ani de la înfiinţare. Practic, conform declaraţiilor celor doi manageri, la 100 de ani de la semnarea actului de înfiinţare, Opera din Cluj ar putea să nu îşi poată deschide stagiunea.
Îți recomandăm
