Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cea mai cruntă secetă din ultimii 100 de ani. Rectorul USAMV explică ce se întâmplă

GALERIE
seceta
  • seceta
- +

Specialiştii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”din Iaşi (USAMV) ridică un semnal de alarmă: dacă nu vor fi investiţii majore şi rapide în infrastructura de irigaţii, în tehnologii agricole şi utilaje care să ajute la păstrarea apei în sol, riscăm o criză majoră în agricultură. 

Rectorul USAMV, prof.dr. Gerard Jităreanu, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că seceta de anul acesta este una record. În mai multe ţări din estul Europei, inclusiv în România, nu s-a înregistrat în ultima sută de ani o perioadă mai secetoasă precum cea care a fost în intervalul septembrie 2019 - mai 2020, iar iarna trecută a fost a doua cea mai călduroasă din ultimul secol şi cea mai secetoasă din ultimii 100 de ani.

„Acest fenomen s-a abătut în toată Europa de Est, iar în Cehia, spre exemplu, unde există date mai vechi indexate, perioada septembrie 2019 - mai 2020 a fost cea mai secetoasă din ultimii 500 de ani”, a declarat prof.dr. Gerard Jităreanu. Iar dacă fenomenul va continua şi în anul viitor, riscăm o criză majoră nu doar în agricultură, ci la nivel social, explică rectorul, fiindcă peste 40% din populaţia României încă mai este legată de agricultură, de producţia de acolo, de locurile de muncă, de veniturile obţinute din agricultură.

„Dacă mai urmează încă un an la fel de secetos, atunci lucrurile se complică foarte mult. Dacă urmează doi ani la fel de secetoşi şi noi suntem la acelaşi nivel al infrastructurii de irigaţie, lucrurile se complică foarte mult pentru România. Dacă nu luăm măsuri consecvente de extindere a irigaţiilor şi rămânem doar la mila naturii, cred că securitatea noastră alimentară va fi serios ameninţată. Şi odată cu problemele de securitate alimentară mai este un singur pas până la a nu putea menţine stabilitatea socială. Este o problemă de securitate naţională”, a precizat prof.dr. GerardJităreanu.

Pe lângă secetă, au făcut prăpăd şi mistreţii

Conform cifrelor oficiale, există circa 260.000 de hectare suprafaţă arabilă la nivelul judeţului Iaşi, fiind surclasat pe Regiunea de Nord-Est de Botoşani şi Vaslui, fiecare cu câte 290.000 de hectare. La nivelul judeţului Iaşi, seceta puternică a calamitat peste 4.000 de hectare de grâu, 800 de hectare cu orz, 400 de hectare cu rapiţă, 200 de hectare cu lucernă şi plante de nutreţ. În condiţii foarte grele, agricultura din Iaşi a subzistat, explică rectorul USAMV, şi s-au înfiinţat culturi de primăvară pe 190.000 de hectare, predominând porumbul cu circa 107.000 de hectare.

Dar a apărut o altă problemă: seceta majoră a determinat subţierea hranei mistreţilor care au atacat şi au distrus culturile oamenilor. „Din păcate, judeţul Iaşi are numeroase suprafeţe pe care, din motive care ţin de legislaţie şi de activitate umană, dar şi din cauza secetei care a condus la lipsa de hrană, au năvălit mistreţii, distrugând culturi şi provocând însemnate pagube suplimentare în ferme”, a explicat prof.dr. Gerard Jităreanu.

Profesorul explică faptul că primele semne de secetă au apărut în toate judeţele Moldovei din septembrie 2019, iar la data de 30 martie s-a instalat fenomenul de „secetă pedologică puternică şi extremă” - secetă care nu se manifestă doar la suprafaţa terenurilor şi se perpetuează până la adâncimea unde se dezvoltă rădăcinile plantelor. Din martie până acum, explică rectorul, situaţia a fost într-o continuă degradare. Practic, în toată Moldova, inclusiv în Iaşi, media precipitaţiilor a fost sub pragul de 50% din media multianuală (care este de circa 550 de litri pe metru pătrat pe an). Pe Moldova, 65% din cele 1,8 milioane de hectare suprafaţă arabilă au fost afectate de o secetă severă; ar mai fi fost nevoie să plouă circa 350 de litri pe metru pătrat în acest an ca să se ajungă la media ultimilor ani. S-a ajuns, astfel, la situaţii cu culturi complet compromise, iar cea mai gravă situaţie din Moldova se regăseşte în Galaţi.

„Aici, spre exemplu, la culturile care au putut fi recoltate, s-au obţinut 1.000 de kilograme / hectar la grâu, 1.300 la floarea soarelui şi aproximativ 3.000 kilograme la porumb. La grâu, spre exemplu, un fermier bun cu tehnologie superioară poate scoate fără probleme şase sau şapte tone pe hectar, iar un fermier cu tehnologie modestă poate recolta patru tone.  În Galaţi s-a recoltat o tonă / hectar, deci vă daţi seama care a fost situaţia”, a completat prof.dr. Gerard Jităreanu. Soluţia pentru Moldova ar fi, explică acesta, realizarea canalului Siret-Dunăre, care este promis încă de dinainte de 1989. Problema este că, dacă de mâine s-ar aloca bani, tot ar dura măcar doi ani finalizarea proiectării şi începerea propriu-zisă a lucrărilor. „Dar de undeva trebuie să înceapă. Totodată, aşa cum s-au dat bani pentru cei ale căror culturi au fost distruse, ar trebui să oferim fonduri şi pentru achiziţionarea de echipamente pentru irigaţiile culturilor”, a conchis rectorul. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri