Consiliul Local (CL) a aprobat ieri bugetul Iaşului pe anul 2022 la capătul unei şedinţe care a început dimineaţa şi s-a încheiat seara. Numeroasele amendamente (peste 170) au prelungit reuniunea, iar cele mai multe au aparţinut opoziţiei politice (USR şi PSD). Consilierii opoziţiei au reuşit să impună doar câteva dintre amendamentele înaintate. În schimb, propunerile partidelor aflate la putere (PNL şi PMP) au fost aprobate în unanimitate. Şedinta a durat peste 9 ore şi jumătate, un record în istoria CL. Scăpat de sub control judiciar, primarul Mihai Chirica şi-a făcut apariţia la CL la scurt timp după decizia instanţei. "Scuzaţi întârzierea, a fost nevoie şi de acest exerciţiu, fără niciun fel de patimă, fără niciun fel de comentarii pe lângă. Am venit să susţin bugetul Iaşului", a declarat primarul care a intrat cu eşarfa tricoloră, aspect neobişnuit pentru o şedinţă normală a plenului.

"Ziarul de Iaşi" vă propune o analiză a bugetului de dezvoltare a Iaşului faţă de alte trei oraşe din ţară (Timişoara, Oradea şi Cluj): cât alocă fiecare oraş pentru investiţii şi care sunt principalele proiecte în fiecare dintre cele patru municipii? Din listă se distinge Clujul cu proiecte de amploare care vor fi pornite în acest an, în timp ce celelalte trei oraşe au investiţii similare, cu excepţiile de rigoare. Precizare: pentru fiecare oraş în parte, informaţiile de mai jos fac referire la bugetul general pentru o comparaţie cât mai apropiată de situaţia reală, având în vedere modul diferit în care sunt publicate bugetele şi datele puse la dispoziţie online de către municipalităţi. Astfel, în varianta extinsă a bugetului sunt incluse şi cheltuielile instituţiilor din subordine finanţate integral sau parţial din venituri proprii, în speţă fiind vorba în special despre spitale. Din analiza celor patru bugete, o primă observaţie este că Timişoara şi Iaşi au un excedent bugetar mult mai mic faţă de cel înregistrat la Cluj şi Oradea.

Care sunt principalele investiţii la Iaşi

În 2022, Iaşul va avea un buget general de 1,8 miliarde lei, iar circa 40% (în jur de 730 de milioane cu tot cu societăţile subordonate) sunt bani destinaţi investiţiilor. Ponderea cea mai mare în bugetul de dezvoltare o au proiectele europene: peste 500 milioane lei, fondurile UE fiind de 380 milioane lei, în timp ce restul reprezintă cofinanţarea centrală şi locală. Cele mai importante investiţii sunt cele aflate deja în derulare, iar transportul public ocupă primul loc în top, în contextul proiectelor de refacere a căilor de rulare şi achiziţia de mijloace de transport (tramvaie şi autobuze noi).

Finalizarea lucrărilor la monumente istorice precum Palatul Braunstein, Baia Turcească şi Muzeul de Istorie Naturală este, de asemenea, un obiectiv pentru acest an. Printre proiectele majore care ar putea demara, la nivel de lucrări, se numără Sala Polivalentă (cu bani de guvern). Tot ieri, au fost adoptaţi şi noii indicatori tehnico-economici ai investiţiei care au arătat un necesar de finanţare de peste 330 milioane lei (fără TVA), o creştere cu 60% faţă de estimările iniţiale. Devizul a fost afectat de majorările la preţurile materialelor de construcţii din ultimele şase luni ale anului trecut. Un alt proiect care va demara la nivel de lucrări vizează reabilitarea parcului şi esplanadei din faţa Teatrului Naţional.

În mod evident nu lipsesc din buget investiţii care vizează proiecte de infrastructură (modernizare de străzi), lucrări la şcoli sau spitale, refacerea de spaţii de joacă, achiziţia de diverse dotări şi alte proiecte specifice unui oraş. În schimb, bugetul prevede numeroase studii şi documentaţii tehnice pentru proiecte vehiculate şi în alţi ani, chiar dacă unele dintre ele sunt considerate investiţii "noi" în buget. Unele proiecte pot căpăta o amploare majoră, ca în cazul amenajării zonei Moara de Vânt după un concept de smart city, dar rămâne de văzut în ce măsură vor începe şi lucrări în acest sens.

Ce proiecte face Clujul spre diferenţă de Iaşi

Bugetul general al Clujului este estimat la 2,1 miliarde lei, iar cheltuielile de investiţii sunt prognozate la 895 milioane lei (42% din total venituri). De remarcat că, anul trecut, Clujul a avut un excedent de peste 250 milioane lei (de 10 ori mai mare faţă de cel de la Iaşi), bani necheltuiţi în 2021 şi "raportaţi" în acest an. Principalele investiţii propuse la Cluj sunt similare cu cele de la Iaşi, dar cu unele excepţii importante, în ceea ce priveşte execuţia de lucrări: reabilitarea termică a unor blocuri, construirea de poduri, crearea unor noi străzi, reabilitarea malurilor Someşului, construirea unui pasaj peste calea ferată sau amenajarea de parcări supra- sau subterane (inclusiv Park&Ride).

La nivel de studii şi lansări de licitaţii pentru proiecte de amploare, trei proiecte ies în evidenţă la Cluj: centura metropolitană (în proiectare), metroul şi un drum de legătură între oraş şi autostrada A3 (în ambele cazuri, ar urma să fie lansate licitaţiile de execuţie). În rest, Clujul are proiecte de infrastructură (modernizări de străzi), reabilitarea unor parcuri, lucrări la şcoli şi alte asemenea investiţii care îşi pot găsi un corespondent şi la Iaşi.

La Oradea, 49% din buget merge la investiţii

În Oradea, bugetul general este estimat la 2,4 miliarde lei, dar rămâne de văzut cum va fi execuţia la final de an: în 2021, Oradea a anunţat un buget record de 2,1 miliarde lei, dar cheltuielile efective au fost de 1,6 miliarde lei. O primă observaţie la bugetul Oradiei este valoarea excedentului: aproape 100 milioane lei (de 4 ori mai mare faţă de Iaşi). Totodată, instituţiile din subordine generează cheltuieli similare ca în Timişoara, reprezentând un aport la bugetul general de peste 800 milioane lei. Bugetul de dezvoltare al Oradiei ajunge la aproape 1,14 miliarde lei, respectiv circa 49% din bugetul general. Printre cele mai importante proiecte se numără construirea de pasaje, modernizarea sistemului de termoficare şi reabilitarea de spitale.

Timişoara are investiţii similare cu Iaşul

În cazul oraşului de pe Bega, Primăria susţine că 55% din buget este destinat cheltuielilor de investiţii (1,1 miliarde lei). Însă, ponderea investiţiilor nu este calculată la bugetul general. La Timişoara, bugetul instituţiilor din subordine este mult mai mare faţă de celelalte oraşe: de aproape un miliard de lei (de exemplu, este de peste 2 ori mai mare faţă de cel de la Iaşi), astfel că bugetul general al oraşului de pe Bega ajunge la 2,9 miliarde lei.

Raportând investiţiile la bugetul general, prin includerea şi cheltuielilor de dezvoltare de la instituţiile din subordine (un plus de circa 100 mil. lei), la fel ca în cazul celelorlate oraşe analizate, rezultă o pondere de 42%. În ceea ce priveşte investiţiile, spre diferenţă de Iaşi, putem observa că Timişoara va investi în supralărgirea unor străzi, construirea unui pasaj şi a unei pasarele, în restul cazurilor investiţiile fiind similare cu cele de la Iaşi. Din acest punct de vedere, transportul public are cea mai mare alocare (540 mil. lei), iar programul de investiţii este la fel precum cel de la Iaşi: reabilitare linii de tramvai şi achiziţia de mijloace de transport. Anul trecut, Timişoara a avut un excedent bugetar de 15 milioane lei, potrivit primarului.