Dacă posteşti, slăbeşti şi curăţi organismul – Mit sau realitate? Analiza unui cunoscut specialist ieşean despre riscurile alimentare ale postului

miercuri, 21 iunie 2023, 01:54
6 MIN
 Dacă posteşti, slăbeşti şi curăţi organismul – Mit sau realitate? Analiza unui cunoscut specialist ieşean despre riscurile alimentare ale postului

Creştinii ortodocşi sunt, în această perioadă, în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, considerat a fi, în unii ani, la fel de greu sau mai greu decât Postul Paştelui. „Ziarul de Iaşi” vă propune un exerciţiu de demistificare. Pornim de la ideea susţinută de mulţi preoţi şi credincioşi: aceea că postind toate posturile mari din an omul duce cel mai sănătos trai, fiindcă organismul nu doar că trece printr-o cură de detoxifere constantă, ci metabolismul se reglează şi se evită luarea în exces în greutate.

 

Am luat legătura cu dr. Adina Rusu (FOTO), nutriţionist-dietetician, cu ajutorul căreia încercăm să demitizăm o parte dintre aceste idei: este postul periodic cea mai bună variantă pentru a duce un stil de viaţă sănătos? Ce poate fi preluat cu succes în alimentaţia de zi cu zi din obiceiurile existente de mii de ani în cărţile sfinte?

Postul poate fi o resetare sau o curăţare a organismului

 

Dr. Adina Rusu admite că există o relevanţă şi o ciclicitate în introducerea postului în dieta persoanelor, care poate duce la o „resetare” a organismului. Dar avertizează asupra faptului că acum, prin toate preparatele existente pe piaţă care sunt „de post”, dar sunt o replică a diferitelor produse de carne sau lapte, aportul de calorii şi de grăsimi nesănătoase în organism este atât de mare încât se pot produce dezechilibre pe termen lung.

 

„Din cele mai vechi timpuri, postul a fost considerat nu doar o etapă de curăţare spirituală, ci şi o adevărată detoxifiere a organismului. Astfel, «sacrificiul» făcut prin eliminarea alimentelor de origine animală din meniu şi prin înlocuirea fastului şi al abundenţei alimentare cu simplitate şi preparate «curate», prin ingredientele conţinute, ar putea constitui, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, o adevărată «resetare» a organismului”, a explicat dr. Adina Rusu.

 

Sunt studii care arată că, postind, se scade efectul „colesterolului rău”

 

Aceasta a precizat mai concret: alimentele de origine vegetală conţin, pe lângă compuşi care susţin procesele proprii de detoxifiere ale organismului, şi numeroşi antioxidanţi, contribuind la combaterea stresului oxidativ şi la prevenţia bolilor degenerative. Dar important este aici, spune specialistul, să optăm pentru alimente de sezon, specifice zonei geografice în care locuim, conţinutul acestora în antioxidanţi fiind diferit în funcţie de anotimpul în care sunt consumate şi de regiunea în care sunt cultivate.

 

Iar excluderea cărnii periodic din dietă nu este o idee rea.

 

„Excluderea din alimentaţie, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, a produselor de origine animală, contribuie la scăderea aportului de grăsimi şi în special de grăsimi saturate şi de tip trans, compuşi nocivi pentru organismul uman. Astfel, studiile au evidenţiat faptul că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL – colesterolului seric, aşa-numitul colesterol «rău», aspect extrem de important atât pentru sănătatea inimii, cât şi pentru a creierului, scăzând riscul de boli cardiovasculare, dar şi de boală Alzheimer. Aportul corespunzător de fibre alimentare are rol şi în menţinerea echilibrului microbiotei intestinale şi a sănătăţii colonului, ajutând şi la reglarea tranzitului intestinal, fiind asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet şi chiar de cancer”, a completat dr. Adina Rusu.

 

Dar nu sunt însă doar veşti bune: în ultimii ani, alimentaţia vegetariană şi cea din postul religios s-a transformat de la mâncăruri simple, naturale, în consumul de alimente ultra-procesate. Apariţia salamului şi a burgerului vegan, dar şi al produselor de tip brânză şi lapte de post, duce la contrablansarea tuturor beneficiilor pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic.

 

Să ne ferim de „laptele vegetal” – „este o adevărată capcană nutriţională”

 

Dr. Adina Rusu spune că sunt cercetări ştiinţifice recente care arată că persoanele care mănâncă de post, dar cu produse precum cele enumerate anterior, au o dietă similară a celor care consumă doar „junk food”: hrană cu valoare nutriţională mică, dar bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare.

 

„De exemplu, dulciurile de post, cum ar fi îngheţata de post, biscuiţii de post, napolitanele de post şi multe altele conţin cantităţi similare de zahăr şi grăsimi ca dulciurile obişnuite din comerţ, fără a aduce vitamine şi minerale. De asemenea, îndulcitorii vegani – precum melasa, siropul de arţar sau cel de agave – reprezintă tot zahăr adăugat, care, consumat în cantităţi crescute, contribuie la creşterea riscului de boli vasculare şi de obezitate”, a spus dr. Adina Rusu.

 

Medicul atrage atenţia în special cu privire la „laptele vegetal”, pe care-l numeşte o adevărată capcană din punct de vedere nutriţional, fiindcă induce oamenilor ideea că „avem de-a face cu un produs hrănitor, comparabil cu laptele de vacă”.

 

„Dar este o apreciere complet falsă. Laptele de vacă este un aliment mult mai bogat în proteine, în vitaminele C, B2, B12 şi A, în biotină, acid pantotenic, calciu, fosfor şi iod comparativ cu cele mai multe băuturi obţinute din plante. Astfel, cele mai multe studii au arătat că, în ceea ce priveşte compoziţia nutriţională, chiar şi în cazul produselor fortificate, înlocuirea completă a laptelui cu băuturi vegetale fără ajustarea completă a alimentaţiei poate conduce la deficienţe nutriţionale pe termen lung. Dacă ne referim strict la perioada de post, este indicat să optăm pentru acele tipuri de «lapte» vegetal care nu conţin zahăr adăugat”, a mai punctat specialistul.

 

Dr. Adina Rusu spune că nu trebuie să privim cu ochi buni nici brânzeturile vegetale, care sunt adesea o alegere nesănătoasă fiindcă au la bază ulei de cocos şi de palmier, ca surse de grăsimi. Iar uleiul de cocos este bogat, la rândul său, în grăsimi saturate, chiar mai bogat decât grăsimile animale. Este vorba de grăsimile saturate care duc la creşterea nivelului de „colesterol rău” – LDL.

 

„Dacă totuşi suntem nevoiţi să optăm pentru astfel de produse de post, trebuie să le alegem pe cele care nu conţin ulei de cocos sau de palmier, zahăr sau sare în cantitate mare, pentru alimente a căror listă de ingrediente începe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, năutul sau soia şi nu doar cu extracte proteice din aceste plante”, a punctat specialistul.

 

Posturile îndelungate duc la scăderi de calciu şi de vitamina B2
 

Acestea nu sunt însă singurele pericole care pândesc în post, mai ales prin marketingul agresiv al unor tipuri de alimente. Dr. Adina Rusu spune că, adesea, persoanele care postesc în România îşi cresc automat numărul de carbohidraţi consumat, mai exact mănâncă mai multă pâine, orez, cartofi şi paste, scăzând numărul de proteine şi de grăsimi sănătoase. Aceste lucru poate crea dezechilibre pe termen mediu.

 

„Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr şi amidon poate conduce la o dezechilibrare a apetitului, la mărirea considerabilă a porţiilor de alimente şi la creşterea în greutate.

De asemenea, cercetările ştiinţifice au arătat că, după o perioadă de post, poate apărea în organism scăderea nivelului de riboflavină (vitamina B2) şi de calciu. Astfel, pentru a obţine beneficii maxime în urma postului şi pentru a evita creşterea în greutate, trebuie să consumăm cât mai multe alimente integrale, cât mai diversificate, să evităm produsele ultra-procesate, să avem o cât mai bună organizare a meselor pe tot parcursul zilei şi să învăţăm să ne alcătuim corect meniul pentru a obţine preparate săţioase care să ne ajute să consumăm porţii corecte de alimente la fiecare masă”, a precizat dr. Adina Rusu.

 

În ediţia următoare a „Ziarului de Iaşi”, vom analiza, alături de dr. Adina Rusu, care sunt avantajele şi dezavantajele regimurilor alimentare de tip „post cu apă” sau „post intermitent”, ţinute cu sau fără un substrat religios.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii