Societatea de asigurări a fost pedepsită mai dur decât şoferul băut care a provocat un accident soldat cu un mort şi doi răniţi. Curtea de Apel va stabili săptămâna viitoare dacă va confirma decizia luată de magistraţii Judecătoriei ieşene în procesul unui accident petrecut acum şase ani.

Conform anchetatorilor, în seara zilei de 1 noiembrie 2014, Constantin Câşleanu s-a deplasat la discoteca organizată în Golăieşti pentru a se distra. Acolo a consumat, după propriile declaraţii, aproximativ un litru de vin şi vodcă, alcoolemia estimată ulterior fiind de 1,85‰. Deşi aflat în stare de ebrietate, Câşleanu a decis să se întoarcă acasă cu Skoda proprie, luând şi doi prieteni cu el. Pe fondul vitezei exagerate, tânărul a pierdut controlul volanului în satul Coada Stâncii din comuna Ungheni, automobilul a ieşit de pe carosabil, a acroşat capul unui podeţ şi s-a răsturnat, înfigându-se în gardul unei curţi. Ca urmare a accidentului, ocupantul locului din dreapta, care nu purta centura de siguranţă, a decedat, iar unul dintre pasagerii din spate a suferit o fractură de braţ.

În faţa anchetatorilor, Câşleanu şi-a recunoscut fapta, aşa că magistraţii au acceptat adoptarea procedurii simplificate de judecată. Durata relativ mare a procesului a fost cauzată în principal de expertizele tehnice necesare, ca şi de timpul luat de magistraţi pentru a calcula în detaliu cuantumul despăgubirilor civile.

În afara pasagerului rănit, a soţiei şi a celor două fiice minore ale victimei, pe lista celor care au solicitat despăgubiri s-au înscris mama, fraţii, cumnaţii şi socrii celui decedat. În total, au fost solicitate despăgubiri civile de peste un milion de euro, cu privire la fundamentarea sumei instanţa exprimându-şi însă dubii.

Astfel, judecătorii au menţionat că victima avea o relaţie apropiată cu mama sa, dar cu fraţii se vedea foarte rar, întrucât aceştia erau plecaţi. Comentarii asemănătoare au fost făcute şi în privinţa socrilor sau a cumnatei. „Instanţa constată că în cauză nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte date privind relaţia pe care aceştia o aveau cu defunctul ori care să contureze opinia instanţei în sensul că moartea acestuia a creat un prejudiciu moral cuantificabil“, au precizat magistraţii Judecătoriei.

Pentru a evita transformarea unui deces accidental într-o ocazie de îmbogăţire fără justă cauză, judecătorii au redus drastic valoarea despăgubirilor acordate. De exemplu, persoana rănită în accident a cerut despăgubiri de 55.000 de euro pentru faptul că nu a mai putut munci o vreme din cauza fracturii. Judecătorii au apreciat însă că 90% din valoarea salariului minim net pe durata a două luni, adică 2.800 lei, reprezintă o despăgubire suficientă, ca daune materiale, dar i-au acordat, totuşi, daune morale de 40.000 de lei.

Instanţa a respins şi aprecierea că un credit de nevoi personale de 8.250 de euro contractat de soacra victimei ar reprezenta un prejudiciu material. „În primul rând, instanţa reţine că este vorba de un contract de împrumut încheiat în nume propriu pentru nevoi personale iar, în al doilea rând, chiar dacă s-ar avea în vedere recunoaşterea destinaţiei sumei, respectiv achiziţionarea unui loc de casă, terenul se regăseşte în patrimoniul părţii civile cu un plus de valoare“, au precizat judecătorii. De altfel, conform unui martor, casa era deja finalizată şi locuită.

În final, judecătorii s-au decis asupra unei sume totale de 790.000 lei, bani ce urmează a fi plătiţi de societatea de asi­gurări doar rudelor de gradul I. Inculpatul a cost condamnat la doar doi ani şi o lună de închisoare, cu suspendarea executării. Judecătorii au ţinut cont de atitudinea sinceră a inculpatului care îşi regreta fapta, dar şi de faptul că nu avea antecedente penale şi că avea un loc stabil de muncă.