De la Cotnari și Hârlău se trag 400 de rachete antigrindină pe an. S-au experimentat și metode de creștere a precipitațiilor

În ultimii ani, la Iași, dar și în celelalte regiuni a continuat dezvoltarea noilor tehnologii de intervenții active în atmosferă, care a inclus și experimente pentru intensificarea precipitațiilor cu ajutorul baloanelor cu heliu. Cât despre combaterea grindinei, numai anul trecut, la Iași s-au consumat aproape 400 de rachete antigrindină, pentru protejarea unei suprafețe de aproximativ 370.000 de hectare cu vii, livezi și alte culturi.

Guvernul a aprobat, recent, o nouă alocare bugetară în sistemul antigrindină. Este vorba despre suma de 68 de milioane de lei, fonduri necesare pentru o nouă etapă de implementare a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor în perioada 2010-2024. Astfel, vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre de coordonare din Muntenia, Moldova și Transilvania, după cum promit responsabili din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații. Vorbim de proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase. În plus, mai subliniază autoritățile centrale, activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

În prezent, potrivit unui raport pus la dispoziție ZdI, de către reprezentanți ai MADR, în cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale 6 unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG), cu 99 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină (PL).

Până în 2025, conform Programului de dezvoltare a SNACP, aprobat prin HG nr.256/2010, sistemul va cuprinde un total de 7 UCCG, în jur de 250 de PL, 2 unități de creștere a precipitațiilor și mai multe grupuri de combatere a fenomenelor meteo periculoase, utilizând noi tehnologii. „Infrastructura de combatere a grindinei s-a dezvoltat unitar la nivel regional, urmând ca, la finalul implementării Programului de dezvoltare a SNACP, protecția economiei agricole și a populației față de fenomenele meteorologice periculoase să aibă acoperire mare la nivel național, ca urmare a investițiilor în noi tehnologii, după cum se arată în informarea MADR. Astfel, potrivit notei de fundamentare a programului, infrastructura de intervenții active în atmosferă operațională sau aflată în faza de realizare, poate asigura:

-protecția față de căderile de grindină a principalelor bazine vitipomicole, legumicole și a suprafețelor mari de culturi cerealiere ale țării;

-combaterea secetelor severe în zonele de interes, prin crearea rezervei de apă în sol, complementar irigațiilor, împăduririlor și altor măsuri similare;

-creşterea precipitaţiilor în zonele de interes ale ţării (ploaie, zăpadă);

-uniformizarea precipitațiilor în zonele expuse ploilor torențiale și eliminarea riscului de producere a inundațiilor;

-combaterea punctuală și locală a altor fenomene meteorologice extreme (furtuni, înghețuri timpurii);

-îmbunătăţirea microclimatului pe zone locale sau extinse în folosul creşterii calităţii vieţii populaţiei;

– participarea României la proiecte cu impact transfrontalier, regionale și internaționale în domeniul modificării artificiale a vremii, prin intervenții active în atmosferă, îndeosebi cu Republica Moldova, Bulgaria și Serbia.

393 de rachete antigrindină consumate la Iași, în 2023

Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor ne asigură că în sezoanele 2021, 2022 și 2023, protecția antigrindină a fost activă, în special, pentru bazinele viticole din Muntenia, Oltenia, Banat, nordul și estul Moldovei și centrul Transilvaniei, fiind extinsă pe suprafețe tot mai mari, de la un an la altul. Totul, spun oficialii, pentru a răspunde noilor provocări produse de schimbările climatice. Aflăm astfel că sezonul de combatere a căderilor de grindină 2023 a început cu 99 de puncte de lansare (PL) operaționale, iar în 2024 vor fi puse în funcțiune încă 7 PL.

         Amplasarea pe hartă a punctelor de lansare a rachetelor antigrindină din sezonul 2023

În ceea ce privește Unitatea de combatere a căderilor de grindină Iași, conform MADR, aceasta are în structură două grupuri. Este vorba despre grupul Cotnari, cu 12 puncte de lansare și grupul Huși, cu 4 PL, precum și un radar dedicat. Cele 16 PL protejează o suprafață totală de cca. 370.000 de ha, preponderent vii, livezi și alte culturi, în acest scop, în sezonul 2023, fiind consumate, în total, 393 de rachete antigrindină.

Creșterea de precipitații, prin programe experimentale

”Programele experimentale în domeniul modificării vremii pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, utilizează noi tehnologii, mijloace tehnice și agenți de însămânțare a norilor și s-au realizat etapizat, în zonele stabilite prin HG nr. 256/2010”, după cum se mai precizează în raportul Ministerului Agriculturii. În acest scop, potrivit datelor puse la dispoziție ZdI, de către reprezentanții Guvernului, în anul 2018 s-au realizat activități de simulare în laborator, iar în 2019, 2021 şi 2022 s-au realizat experimente locale, de mică amploare, în regiunile: Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest şi Sud-Vestul României.

Cât privește rezultatele obținute în perioada 2019-2023, prin testarea tehnologiei aviației în cadrul programului experimental de creștere a precipitațiilor, din analiza imaginilor radar s-a constatat că intervențiile active în atmosferă desfășurate în zonele vizate din cadrul programelor experimentale au generat o creștere suplimentară a precipitațiilor pe arii extinse, cu 5-10 l/m2 și pe arii restrânse, cu până la 13 l/m2 – cantități care reprezintă creșterea suplimentară a precipitațiilor, comparativ cu cantitatea de precipitații care a căzut în mod natural, în zonele adiacente arealului operațional. În anumite locații, unde modelele de prognoză nu indicau precipitații, acestea au înregistrat 5 l/mp, după cum mai susțin reprezentanții ministerului de resort.

În 2022 s-au folosit baloanele cu heliu pentru stimularea precipitațiilor

La Iași, în anul 2022 s-au desfășurat și experimente de mică amploare pentru utilizarea de noi tehnologii de intervenții active în atmosferă pentru stimularea precipitațiilor, aici fiind vorba despre utilizarea instalațiilor cu baloane cu heliu – în cadrul grupului de combatere Cotnari din structura UCCG Moldova 1 Iași. De asemenea, în cadrul UCCG Moldova 2 Vrancea s-au utilizat generatoare terestre, în timp ce în cadrul grupului de combatere Prahova (din structura UPCCG Prahova) și cel care cuprinde Segarcea și Drăgășani (din structura UCCG Oltenia) s-au folosit  rachete antigrindină.

Dezvoltarea infrastructurii de creștere a precipitațiilor presupune finalizarea cercetărilor și programelor experimentale precum și operaționalizarea unităților de creștere a precipitațiilor și achiziția de aeronave specializate, instalații de baloane cu heliu, generatoare terestre precum și rachete pentru creșterea de precipitații. Toate aceste investiții sunt prevăzute a se dezvolta etapizat, până în anul 2026, conform MADR : “Modificarea locală a vremii, prin însămânțarea norilor are un rol important în diminuarea efectelor secetei, precum și în asigurarea unei aprovizionări adecvate cu apă pentru agricultură. Tehnologia de creștere și uniformizare a precipitațiilor contribuie la creșterea cantității de apă disponibilă pentru irigații, ceea ce poate susține producția agricolă, contribuind la securitatea alimentară. Prin asigurarea rezervelor de apă din sol, tehnologiile de creștere a precipitațiilor diminuează impactul secetei pedologice și îmbunătățesc randamentul culturilor agricole.”

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2005, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme, respectiv grindină, ploi torențiale sau secetă. Practic, aici intervine acest program, după cum ne asigură MADR, care are rolul de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică, precum vii, sere sau livezi, dar și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.