„Dispar” străzi şi se „închid” biserici. Ordinul Arhitecţilor critică dur noul PUG al Iaşului

Dezbaterea publică a noului Plan Urbanistic General s-a încheiat. Lansat oficial pe 6 mai, noului PUG i s-au rezervat 45 de zile în care ieşenii interesaţi puteau transmite comentarii şi sugestii. Un adevărat „rechizitoriu“ la adresa noului PUG a fost trimis din partea filialei ieşene a Ordinului Arhitecţilor.

Raportul critică faptul că noul PUG nu limitează înălţimea clădirilor din centrul oraşului, ceea ce ar bloca deschiderile spre dealurile învecinate. De asemenea, a fost criticată şi lipsa unor prevederi referitoare la depoul gării, arhitecţii solicitând mutarea acestuia în zona Socola pentru a se limita prezenţa trenurilor în zona centrală a oraşului. Dezvoltarea gândită pentru zona Moara de Vânt, prevăzută a îndeplini funcţii administrative, rezidenţiale, sportive şi medicale a fost criticată pentru lipsa unei infrastructuri stradale care să permită o astfel de dezvoltare.
Modul în care a fost gândit traficul din zona centrală a ridicat cele mai multe semne de întrebare. „Circulaţia oraşului pe direcţia nord-sud este propusă în PUG prin piaţa Gării. Se va supraaglomera această piaţă prin care se face şi traversarea oraşului pe direcţia est-vest, iar semaforizarea intersecţiei nu va mai face faţă“, se menţionează în raport.

Dispare o arteră cu patru benzi şi apar „scurtcircuitări“

Arhitecţii au criticat şi lipsa unei soluţii practice pentru transformarea bulevardului Ştefan cel Mare în pietonal, întrucât în locul unei artere cu patru benzi de circulaţie, legătura între bulevardul Copou şi Anastasie Panu se mai face doar pe Cuza Vodă, adică pe doar două benzi. Nici cele două subtraversări ale bulevardului Ştefan cel Mare nu au scăpat de critici. Prima ar urma să lege strada Mitropoliei de I.C. Brătianu, dar aceasta ar trebui practic să traverseze curtea Mitropoliei.

Prelungirea străzii Colonel Langa cu ieşirea în strada Băncii ar presupune desfiinţarea beciurilor cu statut de monument istoric de sub Primărie şi sediul Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor, ca şi demolări de locuinţe sau a registraturii Primăriei. Prin PUG au fost propuse o serie de străduţe noi, printre sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi blocul la parterul căruia a funcţionat restaurantul Dunărea, cu ieşirea în strada Costache Negri, prin curtea Oficiului de Cadastru, cu ieşirea în Sf. Sava şi pe lângă Liceul V. Alecsandri, spre Agatha Bârsescu. „Rezolvă ceva? Nu. Vor crea «scurtcircuitări» între diverse puncte de interes din zonă şi noi intersecţii, cu consecinţe în fluenţa traficului“, au comentat arhitecţii.

Biserici „închise total“

Abordarea viitoarelor clădiri din zona istorică a Iaşului a fost considerată total nesatisfăcătoare, mai ales că nu sunt prevăzute în PUG limitări ale regimului de înălţime. Astfel, în spatele străzii sf. Lazăr, între strada Moldovei şi Universitatea Tehnică se propun clădiri oricât de înalte, ceea ce ar anula diferenţa de nivel dintre zona de şes şi terasa zonei centrale.

Aceleaşi clădiri înalte construite în zona Râpei Galbene ar „nivela“ perspectiva dinspre Fundaţie, iar în zona centrală ar bloca vederea spre Biserica Barnovschi sau Zlataust. Totodată, s-ar permite demolarea construcţiilor vechi, parte a Iaşului istoric. Dispariţia clădirilor vechi ar fi permisă, în opinia arhitecţilor şi de regimul de înălţime P^3 sau P^4 prevăzut pentru zona străzilor Cuza Vodă, Lăpuşneanu şi Sf. Sava.

Indiferenţă faţă de noile cartiere rezidenţiale

Nici amenajarea spaţiilor verzi şi modul de păstrare a celor existente nu a primit multe aprecieri. „În toată zona centrală nu se propune nicio zonă verde, o zonă de protecţie a versantului, un părculeţ, un scuar, în plus faţă de ce există, se diminuează suprafaţa verde“, se afirmă în raport. A fost criticată şi lipsa unor zone de protecţie în lungul căii ferate, între aceasta şi construcţii, ceea ce ar expune localnicii la poluarea sonoră sau cu noxe.

„Studiul s-a axat prea mult pe problemele din zona centrală, care şi aşa nu au fost rezolvate cu responsabilitate şi profesionalism, restul oraşului fiind în mare parte «luat ca atare», fără propuneri care să elimine multe dintre disfuncţionalităţile existente. Noile cartiere rezidenţiale nu beneficiază de nicio atenţie. Prea multă indiferenţă în abordarea acestor teritorii, care reprezintă circa 20% din suprafaţa oraşului“, au încheiat arhitecţii. Reprezentanţii municipalităţii nu au putut fi contactaţi ieri pentru a-şi prezenta opinia faţă de criticile aduse noului PUG.