Caută 
Escrocherie nemaiauzită, cu bitcoini, la Iaşi. Oameni de afaceri căzuţi în plasa IT-istului „Moneyman”
5 MIN
Escrocii au intrat în era digitală. De la „Caritas”, cecuri fără acoperire, bilanţuri false şi metoda „Accidentul”, s-a ajuns mai nou la escrocherii cu criptomonede. Esenţa a rămas însă aceeaşi: specularea naivităţii victimei şi, într-un caz supus recent atenţiei magistraţilor Judecătoriei, a dorinţei de îmbogăţire rapidă. Un IT-ist ieşean a reuşit să-i convingă pe trei patroni să investească în „minarea” de bitcoin. Urmau să suporte jumătate din costul închirierii echipamentului necesar şi să câştige săptămânal o jumătate de bitcoin. A reuşit chiar să-i entuziasmeze, unul dintre cei înşelaţi numindu-l „CriptoMarian” sau „Moneyman” pe cel care i-a luat banii. Tânărul a scăpat ieftin, doar cu o pedeapsă cu suspendare. Rămâne de văzut dacă ea va fi şi definitivă. Iată „mecanismul” înşelătoriei!
La 21 de ani, student al unei facultăţi de profil IT, Vasile Marian Datcu şi-a înfiinţat o firmă specializată în administrarea de pagini web, Brain Online SRL-D. În primul an de activitate, societatea a avut o cifră de afaceri de doar 87.000 lei şi un profit de 16.000 lei. Lucrurile s-au schimbat însă la sfârşitul lui 2017, când Datcu l-a cunoscut pe O.A. Administrator al unei firme, acesta apelase la Datcu pentru realizarea unor cărţi de vizită şi site-uri web. În ianuarie 2018, Datcu i-a prezentat lui O.A. mai multe propuneri de afaceri, printre care şi un model de investiţie în moneda virtuală bitcoin. I-a prezentat minarea de criptomonede ca o afacere sigură, invocând şi exemplul „domnului Zămosteanu”, patronul clubului Oxygen, care ar fi investit în bitcoin cu un profit considerabil
Doar că Datcu nu-şi permitea să investească singur şi avea nevoie de parteneri. I-a povestit lui O.A. că participase la un seminar pe tema monedelor virtuale, la care biletul de participare îl costase 16.000 de euro, fiind un expert în domeniu. I-a arătat şi soldul unui cond Paypal pe care l-ar fi deţinut şi în care apărea ca disponibilă suma de 2 milioane euro.
Casă din profiturile bitcoin?
Ameţit de vorbele lui Datcu, O.A. a căzut în plasă. Şi-a cooptat şi sora, L.S., la rându-i administratoare de firmă, în afacere. Acesteia, Datcu i-a povestit că reuşise să-şi cumpere o casă din profiturile aduse de bitcoin. De fapt, locuia cu chirie. Cei trei urmau să închirieze de la o firmă sud-coreeană un sistem informatic destinat minării de bitcoin, pe o durată de 18 luni. În această perioadă, ar fi urmat să se obţină 77 bitcoin, criptomonedă a cărei valoare varia în februarie 2018 între 14.200 şi 17.000 de dolari. În 18 luni, câştigul ar fi ajuns la 1,1-1,3 milioane de dolari, în schimbul unei contribuţii iniţiale de doar 55.000 lei fiecare. Au fost încheiate contracte de prestări servicii, de parteneriat, de cesionare a drepturilor de autor şi de confidenţialitate, aparenţa de legalitate a afacerii fiind perfectă. O.A. şi L.S. au plătit, iar Datcu le-a trimis un email primit chipurile de la firma coreeană, prin care se confirma închirierea echipamentului.
Lui O.A. i s-a părut suspect că terminaţia adresei de email era „uk”, nu „com”, aşa cum era cea a site-ului coreean, dar Datcu i-a explicat că era vorba de filiala europeană a firmei coreene. Pe moment, O.A. a acceptat explicaţia, dar suspiciunile aveau în cele din urmă să fie confirmate.
Un alt om de afaceri căzut în plasă
O.A. a luat legătura telefonic cu firma coreeană, reprezentanţii acesteia răspunzând că nu au nicio filială europeană şi nici nu au auzit vreodată de Brain Online SRL-D. Ca urmare, la sfârşitul lui martie 2018, A.O. şi-a cerut banii înapoi. În pofida promisiunilor, Datcu nu a returnat nimic, aşa că A.O. s-a adresat procurorilor.
A.O. şi L.S. nu au fost singurii înşelaţi. Prin aceeaşi metodă, Datcu l-a convins şi pe un alt administrator de firmă, C.C., să investească. Nu risca mai mult decât Datcu, care urma şi el să contribuie cu jumătate din bani. C.C. a plătit şi el 63.400 lei, tot pentru închirierea unui echipament de minare pe un an şi jumătate. De la C.C., Datcu a mai obţinut 49.600 lei pentru un „update”, pe 28 de luni şi încă 5.300 lei, pentru un alt „update” pe o săptămână. Până în februarie 2018, Datcu a mai scos de la C.C. şi 5.400 euro, pentru un blog şi o reţea de advertising pentru cryptomonede. Fireşte, şi Datcu urma să investească, la rându-i, 8.000 de euro. Şi lui C.C., diferenţa dintre „com” şi „uk” i-a trezit suspiciuni, dându-şi seama că a fost înşelat. În cele din urmă, în septembrie 2021, Datcu a fost trimis în judecată pentru înşelăciune.
„S-a prevalat de dreptul la tăcere”
În faţa procurorilor, Datcu s-a prevalat de dreptul la tăcere, dar faţă de judecători nu a avut secrete. Şi-a recunoscut fapta, ceea ce i-a adus şi o sentinţă mai uşoară, chiar dacă în sarcina lui au fost reţinute în total 12 acte de înşelăciune. „În sine, maniera în care a acţionat inculpatul este una simplă, victimele de bună-credinţă fiind facil înşelate, mai ales în condiţiile în care inculpatul – absolvent de studii superioare în domeniul IT – era administratorul unei firme ce desfăşura activitate în acelaşi domeniu. Pentru a le convinge, inculpatul a folosit şi exemple fictive de succes personale, dar şi prin raportare la alte persoane, în sensul producerii rapide şi facile de importante sume de bani (de ordinul sutelor de mii de euro). Inculpatul a dat dovadă de o cutezanţă deosebită, grefată pe o totală lipsă de respect faţă de patrimoniul persoanelor vătămate, solicitând sume de bani considerabile de la acestea, iar apoi menţinându-le în eroare, până în momentul în care acestea şi-au dat seama că au fost înşelate”, au reţinut judecătorii. Vârsta şi posibilităţile de îndreptare au reprezentat principalele argumente aduse de magistraţi în favoarea unei condamnări cu suspendare.
În sarcina lui Datcu a fost stabilită o pedeapsă de 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. El a fost obligat şi să restituie victimelor sale banii încasaţi pentru serviciile sale fictive. Adoptată luni, sentinţa poate fi atacată cu apel.
