Ieşeanul care a câştigat la licitaţie licenţa balastierei de la Cristeşti îşi smulge părul din cap. De şase ani pe drumuri

sâmbătă, 16 septembrie 2023, 01:50
5 MIN
 Ieşeanul care a câştigat la licitaţie licenţa balastierei de la Cristeşti îşi smulge părul din cap. De şase ani pe drumuri

Funcţionarii statului par a îngropa cu bună ştiinţă firmele private, deşi peste tot se clamează că este nevoie de bani la bugetul ţării. “Ziarul de Iaşi” prezintă astăzi un caz elocvent, care trenează de multă vreme. O companie din Iaşi se luptă de ani de zile cu vidul legislativ, cu băncile, dar peste toate şi cu încrengăturile politice din judeţul Neamţ. Miza este cea mai mare balastieră din regiune, situată la Cristeşti. Fiind balast de calitate şi din belşug, concesiunea este dorită de multe firme de construcţii, printre care şe cele din siajul fostului preşedinte al CJ Neamţ, Ionel Arsene, condamnat recent definitiv pentru corupţie. 

Concesiunea de aici a fost preluată în anul 2017 de către un ieşean, care spune acum că îşi smulge părul din cap: deşi este titularul concesiunii, nici după şase ani statul nu îi dă permisul de exploatare. S-a ajuns până acolo încât perimetrul balastierei să fie licitat din nou, pe bucăţi, pentru a fi exploatat, chiar dacă există deja un titular în acte. De şase ani, ieşeanul trimite zeci de memorii şi petiţii la Ministerul Mediului şi la Apele Române. Motivul:  nu poate exploata balast, dar nici cei care au câştigat licitaţiile nu pot  excava, deoarece concesiunea este deţinută de omul de afaceri din Iaşi.

O preluare de un milion de euro

În România, imediat după Revoluţie, zeci de firme au concesionat porţiuni de râuri pentru a exploata balast. Este vorba despre aşa zisele balastiere. În Iaşi sunt zeci de balastiere pe râurile Siret şi Moldova. De-a lungul timpului, unele firme au falimentat, iar licenţele de exploatare au fost preluate de alte societăţi interesate, prin procesduri legale. După preluarea licenţei, noul proprietar trebuia să meargă la Apele Române Bacău, pentru a lua şi acordul celor de aici, documentul urmând a fi trecut pe numele noii firme. Aşa a făcut şi ieşeanul Marian Iacomi: la sfâr­şitul anului 2017, a preluat prin firma Ami Turing SRL balastiera de la Cristeşti, de pe râul Moldova, de la firma Agregate Est SRL, care intrase în faliment. Societatea respectivă a fost preluată de către un lichidator, care a scos bunurile la licitaţie, iar în urma licitaţiei publice care a avut loc pe 9 noiembrie 2017 firma Ami Turing a fost declara­tă câştigătoare, cu suma de 905.000 euro, preluând licenţa. Lichidatorul a început să facă documentele de vânzare către noul proprietar, iar acesta din urmă a început să lucreze la documentaţia pentru obţinerea licenţei de exploatare, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), aflat în subordinea Guvernului. De aici au început probelemele ieşeanului: balastiera se află în scripte în judeţul Neamţ, la graniţa cu Iaşul, şi toţi din această branşă sunt la curent cu faptul că Neamţul era fieful lui Ionel Arsene, fostul şef al Consiliului Judeţean de aici, fost vicepreşe­dinte al PSD. Chiar şi omul din minister responsabil cu avizele pentru balastiere era tot un nemţean pus acolo de Arsene.

De altfel, prin mâinile lui Arsene, ca şef al CJ Neamţ, treceau toate deciziile instituţiilor din judeţ, şi, indirect, tot acesta aproba ce se în­tâmplă în curtea ANRM, unde şef a fost unul din „locotenenţii“ săi, Gigi Drago­mir, un fost comerciant de carne, fără nicio experienţă în domeniul în care a devenit important director. „Pe data de 16 mai 2018, am mers personal la Bucureşti, la ANRM, ca să duc ordinul de transfer al licenţei de exploatare. Eu o preluam de la fostul proprietar, firma Agregate Est SRL. i-am dat documentul în mână chiar preşedintelui. Acesta mi-a spus să merg acasă şi să aştept. Ordinul de transfer fusese semnat de către directorul general al instituţiei, Aurel Gheorghe, şeful biroului juridic Ramona Doicu şi expertul superior Cos­min Drăgănoaia. Am apucat să fotografiez cu telefonul documentul acela exact înainte să îl ia în mână preşedintele ANRM, Gigi Dragomir. Ordinul respectiv a intrat la el în birou, şi de aici nu a mai ieşit. Lucru care nu s-a mai întâmplat nici în ziua de astăzi“, a relatat în 2019 Marian Iacomi.

„Suntem blocaţi toţi”

De atunci, lucrurile s-au mai schimbat deoarece frâiele puterii au fost preluate de altă guvernare, iar speranţele afaceristului au crescut atunci când fost schimbaţi şefii de instituţii, iar liberalii au intrat  în „joc”. Numai că speranţele s-au năruit rapid. „M-au anunţat de la ANRM că nu îmi pot transfera licența deoarece eu îi dădusem în judecată și voiau să aștepte pronunțarea judecătorilor. După ce am obținut transferul, ne-am mutat cu problemele la Apele Române. Aici m-au anunţat că vor scoate la licitaţie perimetre din balastiera unde am eu licența unde va trebui să licitez şi eu şi la care se vor putea înscrie şi alţi ofertanţi. Pe 24 august au avut loc licitaţiile, unde s-au înscris multe firme înfiinţate recent, aparţinând cunoştinţelor fostului şef al CJ Neamţ Ionel Arsene. Aceştia au licitat cu sume imense concesiunile de pe perimetrul licenţei unde sunt eu titular. Însă, chiar dacă au câştigat, nu pot lua un singur fir de nisip, deoarece licenţa o am eu. Aşa că suntem blocaţi toţi, într-un vid legislativ”, a spus Marian Iacomi, amărât.

„Pentru că în situaţia noastră se află mai mulţi deţinători de licenţe, ne-am consultat cu asociaţiile patronale în domeniu, cu jurişti specializaţi în astfel de speţe, şi am formulat o solicitare către ministrul mediului pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 57/2019 privind Codul Administrativ. Astfel, Administraţia Bazinală de Apă Siret a fost nevoită să scoată la licitaţie suprafeţele din acest perimetru, conform Codului Administrativ, chiar dacă singura care poate duce la îndeplinire un astfel de contract este societatea noastră, pentru că nimeni altcineva nu poate obţine un aviz sau o licenţă de exploatare peste cea existentă. Conform legii minelor 85/2003 se interzice acordarea permiselor de exploatare în zone cuprinse în perimetre de exploatare care au constituit obiectul unei licenţe”, a completat Iacomi. El mai spune că aceasta este una din cauzele care au dus la scumpirea balastului, resimţită în ultimă instanţă de consumatori. 

Comentarii