Ieşeanul care operează cu un „bisturiu” cu raze Gamma. Singurul român premiat de elita medicală franceză

Constantin Tuleaşcă, ieşeanul de 34 de ani, absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, a sfidat preconcepţiile cu privire la relaţiile recente dintre Franţa şi România pe linie medicală. În ciuda tensiunilor din ultimii ani cu privire la tinerii respinşi de universităţile din Hexagon, dar care vin să îşi continue studiile la universităţile din ţara noastră, Constantin Tuleaşcă, neurochirurg care lucreazăîn Lausanne, Elveţia, a devenit primul român premiat de Academia Naţională de Medicină a Franţei, fiindu-i acordată distincţia Auguste Secrétan pentru „o contribuţie deosebită adusă în tratamentul durerii”.

Acesta spune că, în ciuda faptului că munca sa în domeniul radiochirurgiei îl poartă peste tot în lume, el nu a pierdut legăturile cu ţara şi în special cu Iaşul, iar când i s-a cerut o descriere pentru pagina de Internet a Academiei, cu câteva luni înainte de decernare, „am început chiar cu faptul că sunt român şi absolvent al Universităţii «Gr.T. Popa». Am considerat că este o datorie de onoare să pun înainte şi ţara, şi universitatea unde am făcut primii paşi în medicină”. 

Pe lângă distincţia pe care a primit-o neurochirurgul ieşean, acesta a mai ridicat şi un premiu în bani, de aproape 5.000 de euro, însă Constantin Tuleaşcă spune că cel mai mult a contat faptul că juriul s-a îndreptat asupra cercetării sale, componenta financiară fiind una „mai puţin importantă”. „Criteriile de acordare a premiului fiind foarte restrictive, acesta nu a fost oferit în 2014, ceea ce este un motiv în plus de recunoştinţă faţă de cei care au considerat aportul meu ca fiind unul important. Acesta este al doilea premiu de la secţiunea medicală ca importanţă. Bucuria mea a venit şi din faptul că este o instituţie externă prestigioasă, nelegată de spitalul unde lucrez sau de alte instituţii cu care am colaborat”, a spus Constantin Tuleaşcă.  

Radiochirurgie pentru înlăturarea durerilor 

Cercetarea pe care a desfăşurat-o acesta s-a realizat într-o nişă care se dezvoltă din ce în ce mai mult în domeniul neurochirurgiei – radiochirurgia cu Gamma Knife. Timp de cinci ani de zile, acesta a continuat sa trateze sute de pacienţi şi a analizat rolul radiochirurgiei Gamma Knife în tratamentul nevralgiei clasice de trigemen. „Ea reprezintă una dintre cele mai profunde dureri faciale, similară unui electroşoc, considerată de mulţi ca fiind una dintre cele mai dureroase condiţii. Radiochirurgia în general se referă la un procedeu de iradiere ţintită, minim invazivă, ghidată prin imagistică (RMN, computer tomograf şi arteriografie, singure sau asociate) a unor patologii intracerebrale, fără a fi nevoie de deschiderea clasică chirurgicală, în boli bine specificate şi selecţionate”, a spus medicul.

În cazul aparatului Gamma Knife, dedicat exclusiv craniului, iradierea de care vorbeşte Constantin Tuleaşcă se realizează prin focalizarea în acelaşi timp a 192 de raze Gamma într-un punct fix, identificat prin procedurile de imagistică si stereotaxie (precizie tridimensională), care iradiază foarte puternic ţinta dorită fără a afecta ţesutul sănătos din vecinătate.

„Radiochirurgia, prima mea pasiune (a doua e chirurgia oncologică), mă atrage prin caracterul ei minim-invaziv. Mi se pare extraordinar că există oameni care nu trebuie operaţi în maniera clasică, ce vin doar în spitalizare de o zi, care pleacă acasa pe picioare şi fără complicaţii majore. E şi un domeniu de cercetare unde se pot face lucruri extraordinare, mai sunt atâtea lucruri de descoperit şi e superb ca avem posibilitatea sa le abordăm”, a spus Constantin Tuleaşcă.

El a precizat că simte că premiul vine ca o încununare a cinci ani de muncă, atât în plan personal, cât şi profesional. Medicul a fost susţinut de doi dintre mentorii şi profesorii săi, cercetători şi medici reputaţi în domeniu, Marc Levivier din Lausanne şi Jean Régis din Marsilia. „Proiectul în sine este rodul unei colaborări între spitalele din Lausanne (unde mă formez ca rezident neurochirurg din 2007) şi din Marsilia (un centru de referinţă mondială în Gamma Knife, unde am avut posibilitatea să fiu în stagiu de perfecţionare 18 luni, aprilie 2010- octombrie 2011)”. 

Are la activ 2.000 de proceduri radiochirurgicale 

Deşi neurochirurgul e plecat de mai bine de opt ani din ţară, acesta spune că păstrează în permanenţă legăturile cu cei rămaşi aici, familia şi prietenii din Iaşi şi din Vaslui, şi vine în vizită de câte ori are posibilitatea. Aceleaşi sentimente le are şi faţă de Universitatea de Medicină din oraşul său de baştină, spunând că are un respect pentru şcoala românească de medicină, în special cea de la Iaşi, de care este legat sufleteşte. Spre acest domeniu, Constantin Tuleaşcă a vrut să se îndrepte încă de când avea cinci ani, când bunicul său a suferit o complicaţie postoperatorie după o operaţie de colon şi a murit, în urmă cu aproape 30 de ani. „Atunci am avut prima dată contacte cu chirurgia şi m-am gândit că mi-ar plăcea să fac asta, deşi contextul poate ar fi indicat contrariul.”

Pentru munca sa în tratarea nevralgiei de trigemen cu ajutorul radiochirurgiei Gamma Knife a mai fost premiat cu Young Professional Award al Societăţii Internaţionale de Radiochirurgie în 2013, la Toronto.

În total, în proiectul la care a lucrat de peste cinci ani, a existat o bază de date cu 737 de pacienţi, numărul acestora depăşind acum 1.300. „Am contactat telefonic sau văzut în consultaţie aproximativ 500 de pacienţi pentru a putea avea informaţii la zi despre starea lor medicală, cu un timp de urmărie după tratament ce a durat de la un an până la 15 ani. Noi am avut posibilitatea să arătăm că, pe termen lung, radiochirurgia este comparabilă cu alte tehnici chirurgicale deschise, având o eficacitate similară, cu un risc foarte scăzut de efecte secundare, mult mai redus comparativ cu chirurgia deschisă”, a specificat Constantin Tuleaşcă, care are în prezent o experienţă de aproape 2.000 de proceduri radiochirurgicale efectuate.

Petrecând atât de mult timp în studiu şi fiind plecat de acasă, medicul spune că au fost momente în care şi familia a ajuns pe plan secund. „În plan personal, în perioada în care am stat la Marsilia, soţia mea Ana (chirurg pediatru) a rămas la Geneva, ceea ce nu a fost simplu pentru niciunul dintre noi. I-am mulţumit şi îi mulţumesc pentru dragostea şi înţelegerea ei şi pentru tot sprijinul pe care mi l-a oferit”, a spus acesta.

Deşi nu are încă stabilit în plan să se întoarcă în România, acesta spune că, după ce îşi va termina doctoratul, va fi deschis pentru o colaborare academică sau medicală cu România, „de oriunde aş fi, pentru acţiuni şi proiecte punctuale“.