Caută 
Ce amplasament credeţi că se potriveşte unei astfel de instituţii simbol?
Locul noii Opere: propuneri oficiale studiate la Guvern. Două amplasamente centrale
4 MIN
Ministerul Culturii a început analiza a cel puţin două amplasamente din Iaşi unde intenţionează să construiască noul sediu al Operei. Într-o declaraţie acordată „Ziarului de Iaşi”, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, spune că unul dintre acestea se pretează pentru o astfel de investiţie, dar nu a nominalizat precis locul. „Vom evalua cu atenţie şi responsabilitate toate variantele propuse şi vom transmite în intervalul următor observaţiile noastre”, a declarat ministrul Culturii. Întrebat ieri pe această temă, primarul Mihai Chirica a invocat două amplasamente: terenul din parcul Elena Doamna, şi reconversia fostului cinematograf Republica (actual „Trianon”) inclusiv cu o extindere spre Parcul Mitocul Maicilor, spre bd. Independenţei. Nu sunt excluse însă şi alte locuri. Ce avantaje şi ce dezavantaje are fiecare amplasament? Dar voi, ca ieşeni amatori sau nu de muzică de operă, care loc credeţi că este mai indicat pentru un astfel de edificiu?
În primul caz studiat de ministerul Culturii, cel al parcului Elena Doamna, vizavi de Europa şi de fosta clădire UPA, Primăria ar trebuie să achiziţioneze (sau să exproprieze) unele suprafeţe de teren. În al doilea caz, cel al Cinema „Trianon” şi prelungirea din spate spre Independenţei, se pune întrebarea în ce măsură se poate transforma fostul cinematograf într-o clădire-simbol a Iaşului care să găzduiască sediul Operei.
Care este prima opţiune a Primăriei
Mihai Chirica a precizat că prima opţiune a municipalităţii este transformarea clădirii fostului cinematograf. „Transfomarea presupune o intervenţie foarte profundă asupra acelei clădiri printr-o extindere în partea din spate, spre Mitocul Maicilor, pentru a mări sala de spectacol, dar, totodată, şi pentru a asigura recuzita necesară pentru acest tip de spectacol”, a declarat primarul Chirica.
El a adăugat că există discuţii la Ministerul Culturii pentru a include în conceptul proiectului şi parcul din spatele clădirii, până la bd. Independenţei.
În atenţia Primăriei a rămas şi amplasamentul de la intersecţia străzilor Anastasie Panu – Elena Doamna, cunoscut public ca parcul Elena Doamna. În acea zonă, Primăria are în proprietate circa 8.600 mp, dar terenurile nu formează o suprafaţă compactă, fiind dispersate în mai multe parcele. „Este un inconvienent major: a fost făcut un studiu istoric şi sunt foarte multe lucruri rămase în fundamentul acelui teren, printre care şi o reţea de galerii, şi va trebui să vedem exact cum am putea-o evita”, a mai spus primarul.
Terenurile din zonă cumulează o suprafaţă totală de peste 20.000 mp, dar există cel puţin 15 proprietăţi private. Dacă se va decide asupra acestui amplasament, primarul a precizat că există o alocare de 2 milioane lei în bugetul local pentru eventuale achiziţii de suprafeţe.
În acelaşi timp, potrivit primarului, astfel de clădiri nu este obligatoriu să fie construite doar în zona centrală. Reprezentanţii Ministerului vor ajunge la Iaşi în perioada următoare pentru a vizita şi alte amplasamente.
De cealaltă parte, ministrul Lucian Romaşcanu a precizat că solicitarea autorităţii centrale este ca Primăria să pună la dispoziţie un teren de aproximativ 10.000 mp „într-o zonă accesibilă publicului, în aria centrală sau semicentrală a oraşului”. „În urma semnalelor publice, colaborarea cu Primăria Iaşi a avut ca rezultat transmiterea mai multor propuneri de terenuri care se află în analiza detaliată a echipei noastre. Vom evalua cu atenţie şi responsabilitate toate variantele propuse şi vom transmite în intervalul următor observaţiile noastre municipalităţii. Până în prezent, nu s-a pus niciodată problema excluderii din Acordul-cadru de Împrumut a acestui obiectiv sau pierderea finanţării pentru acesta”, a declarat ministrul Romaşcanu pentru „Ziarul de Iaşi”.
Ultimul comentariu al acestuia este un răspuns la o întrebare a ZDI în contextul în care unele surse ne-au declarat zilele trecute că ar exista pericolul pierderii finanţării pentru Operă dacă Primăria nu pune la dispoziţie terenul până în luna aprilie 2022. Acest scenariu a fost infirmat şi de către primarul Chirica. Edilul şef al Iaşului a subliniat că finanţarea pentru un sediu al Operei este programată să înceapă din a doua parte a anului 2023.
Cum vrea guvernul să finanţeze proiectul
Ideea unui sediu pentru Operă datează de acum circa patru-cinci ani. Între timp, Guvernul a inclus proiectul pe o listă scurtă de 8 obiective majore de patrimoniu de la nivel naţional. Acestea ar urma să fie finanţate în cadrul unui program cu o durată de 6 ani, iar banii sunt asiguraţi dintr-un împrumut de 270 milioane euro contractat de guvern la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Pentru sediul Operei de la Iaşi sunt prevăzute cel puţin 15 milioane euro.
Alături de sediul Operei, ar urma să fie finanţate următoarele obiective: Muzeul Naţional de Istorie şi Aşezămintele „Brătianu” (Bucureşti), Conacul „Varnav-Liteanu” (Suceava), modernizarea Teatrului Naţional „Marin Sorescu” (Craiova), Vila şi domeniul „Florica” de la Ştefăneşti (jud. Argeş), Teatrul Naţional „Lucian Blaga” şi Opera (Cluj) şi fosta garnizoană militară a Timişoarei, viitor Muzeu Naţional al Revoluţiei Anticomuniste.
