Masterplanul: Bacăul şi Suceava, puse în faţa Iaşului. Cine îşi asumă eşecul?

Cu seninătate, deşi Masterplanul e acum document final, unii parlamentari de Iaşi susţin, la fel ca în cel puţin ultimii 10 ani, că „nu e totul pierdut”. Mai mult, unii spun că documentul strategic poate fi modificat, alţii invocă strategii utopice prin care să se reprioritizeze investiţiile. Însă realitatea este cu totul alta: Iaşul nu va avea parte de o legătură rutieră în regim de autostradă cu Vestul în următorii cel puţin 10 ani, în condiţiile în care discuţiile au pornit încă de acum alţi 10 ani.

Parlamentarii nu-şi asumă eşecul şi dau vina unul pe celălalt

"S-a făcut lobby la Bucureşti. Eu am fost şeful Comisiei pentru transporturi şi am purtat în nenumărate rânduri discuţii privind autostrada”, a susţinut senatorul Florin Constantinescu (PSD). Acesta a dat dovadă de o lipsă de informare, spunând că „Moldova este avantajată” de noul MPGT şi că Iaşul are „ieşire în Transilvania prin Bacău”.

În realitate, Paşcani – Bacău este prevăzut ca drum expres, iar autostrada Bacău – Braşov e pe ultimul loc la capitolul priorităţi. Asta dacă se poate admite că legătura Iaşului cu Vestul se poate face şi prin Braşov, adică cu un ocol de peste 200 kilometri. Cu toate că senatorul ştia că forma finală a MPGT a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor încă de joi după-amiază, ieri, Constantinescu a vorbit de faptul că investiţiile vor fi din nou prioritizate printr-un plan de implementare. Atenţionat că această strategie este parte componentă a MPGT, senatorul a mărturisit că nu a citit documentul şi că va reveni cu un telefon după „o discuţie cu ministrul Transporturilor, Iulian Matache”, lucru care nu s-a mai întâmplat.

"Moldova nu contează"

"Din 2012, am asistat constant la minciuni din partea politicienilor, de la Nichita şi până la nivel de miniştri sau prim-ministru. Moldova nu contează, în condiţiile în care singura preocupare a coaliţiei de guvernare este de a ocupa funcţii în partide. Rezultatele din MPGT erau previzibile”, a spus deputatul Petru Movilă (PMP)(foto).

El i-a catalogat inclusiv pe colegii săi din Parlament drept „mincinoşi”, nominalizându-i în acest pe cei liberali şi cei social-democraţi. „Am avut o mulţime de parlamentari mincinoşi, spunând că ba vor protesta la Bucureşti, ba nu vor vota bugetul în Parlament dacă autostrada Est-Vest nu este realizată. Toate au fost minciuni, doar pentru a apărea la televizor”, a conchis Movilă.

Deputatul PMP a susţinut că documentul poate fi modificat, în ciuda faptului că oficialii ai MT au subliniat anterior că nu se vor mai aduce schimbări, iar documentul final este cel aprobat de Comisia Europeană. „O spun cu toată sinceritatea: ca lider politic la Iaşi şi din Moldova, mă voi disocia de orice Guvern care va refuza să modifice acest Masterplan! Mai mult, lipsa oricărei perspective pentru 2020 arată că intenţiile de a ajuta Republica Moldova sunt doar fumigene. Un guvern care nu aduce la graniţă o autostradă pentru a crea o legătură directă cu Europa nu numai că nesocoteşte opţiunile de dezvoltare, dar creează şi premisele unei insecurităţi accentuate”, a comentat şi liderul PNL Iaşi, deputatul Costel Alexe.

La rândul său, copreşedintele organizaţiei municipale a liberalilor ieşeni a subliniat că social-democraţii îşi încalcă propriul program de guvernare. „Ultima variantă MPGT trimisă de Guvern şi aprobată de Comisia Europeană condamnă, practic, Moldova la izolare.

Presiunile făcute pe Guvern de parlamentarii şi autorităţile din Iaşi au eşuat. Guvernul PSD îşi încalcă propriul Program de guvernare, care, la pagina 113, prevede că în perioada 2013 – 2016 se va realiza ca obiectiv «demararea lucrărilor la autostrada vest-est Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni». Pentru moldoveni, domnul Victor Ponta este demis”, a comentat liderul consilierilor locali ai PNL, Marius Dangă (foto).

Alex ANDREI

Banii europeni pentru aeroporturi trec întâi prin Suceava şi Bacău

Dacă în privinţa legăturilor rutiere Iaşul este clar scos de pe harta Masterplanului General în Transporturi, în privinţa legăturilor aeriene, nimeni nu mai înţelege nimic. Deşi consultantul tehnic al Uniunii Europene, JASPERS, considera într-un studiu făcut acum doi ani că Aeroportul Iaşi este singurul viabil din zona Moldovei, aerogara este trecută abia pe locul 10 în lista de priorităţi stabilită în Masterplan. Aceasta în condiţiile în care prin Masterplan ar urma să se finanţeze doar două proiecte în domeniul aeronautic.

Practic, Aeroportul Iaşi este considerat mai puţin important decât Suceava, unde aproape că nu s-a mai zburat de doi ani, sau decât Tulcea, care a avut anul trecut doar 1.200 de pasageri. „Nu am apucat să studiez masterplanul, dar din ce se vede întreaga abordare este greşită. Uniunea Europeană a stabilit, prin Regulamentul 99/2014, că nu poţi dezvolta aeroporturi dacă îşi suprapun pieţele, cum este Iaşul, cu Bacăul şi Suceava. Dacă masterplanul se aplică folosind fonduri europene, trebuie să te raportezi la acest regulament. Mai mult, masterplanul nici nu a fost avizat de Consiliul Concurenţei pe partea aeronautică. Ce au făcut în masterplan cei care l-au redactat este greu de înţeles. Se riscă respingerea proiectelor”, a declarat directorul adjunct al Aeroportului, Alexandru Anghel.

În forma prezentată public de Ministerul Transporturilor, masterplanul pare să fi fost avizat de Comisia Europeană numai pentru a-şi lua de-o grijă, fără ca datele conţinute în secţiunea referitoare la aeroporturi să fi fost verificate. Astfel, conform centralizatorului investiţiilor preconizate în infrastructura aeroportuară, Iaşul a avut anul trecut 273.000 de pasageri, anul acesta urmând să aibă doar 144.429.

Cifra a fost însă depăşită încă de luna trecută, când se înregistrase la Iaşi un trafic de 158.400 de pasageri, pe întreg anul prognozele indicând un trafic de 320.000-350.000 de pasasgeri. Sibiul a avut anul trecut 216.000 pasageri, estimarea din masterplan pentru acest an indicând o cifră de şase ori mai mare. Practic, în opinia consultantului Ministerului Transporturilor, AECOM, prin Sibiu ar urma să treacă în acest an cu un milion mai mulţi pasageri ca anul trecut. Bacăul ar urma să aibă în acest an 976.000 de pasageri, triplu faţă de anul trecut, în condiţiile în care nu au fost înfiinţate curse noi.

Pentru Aeroportul Suceava, a cărui pistă se află în şantier de aproape doi ani, centralizatorul indică un trafic anul trecut de 20.000 de pasageri şi o estimare în acest an de 58.400 de pasageri. Culmea, câteva pagini mai jos se menţionează ca cifră de trafic în 2014 la Suceava, 219 pasageri. “Asta mai seamănă a cifră reală. Un avion, două s-ar putea să fi trecut pe-acolo”, a comentat sec Anghel. Acesta a apreciat că exagerările s-ar putea datora unei interpretări greşite a datelor transmise de aeroporturi.

Date din 2011 pentru Iaşi

Conform masterplanului, Aeroportul a rămas cu dotările din 2011. Se consideră că pista are 1.800 metri şi este construită din beton, iar indicele său de rezistenţă ar fi PCN 14. Aceasta, deşi acum un an a fost inaugurată noua pistă din asfalt, de 2.400 metri şi cu o rezistenţă de 7 ori mai mare.

Erorile din masterplan nu se opresc însă la numărul pasagerilor. Conform aceluiaşi centralizator, la Iaşi ar urma să se investească 93,5 milioane euro, pentru “reabilitarea suprafeţelor de mişcare, terminal pasageri ^ terminal cargo nou”. Fişele proiectelor acoperă însă doar 10,09 milioane euro. Nu există nicio referire la reabilitarea pistei, deşi se consideră că am avea o pistă veche şi proastă. Nu există referiri nici la zona cargo, menţionată doar în centralizatorul investiţiilor.

investiţiile menţionate totuşi nu sunt clare. Se propune reabilitarea terminalului de pasageri pe o suprafaţă de 4.000 mp, în condiţiile în care niciun terminal de la Iaşi nu este vechi şi niciunul nu are această suprafaţă. “Poate se referă la terminalul mare, pe care am vrea să-l facem spre Aroneanu. Nu ştiu”, a admis Anghel. Ar urma să fie extins terminalul de pasageri, pentru a permite un trafic de 250 de pasageri pe oră, în condiţiile în care Iaşul poate prelucra deja 400 de pasageri pe oră. Se prevăd achiziţii de echipamente de 1,61 milioane euro, multe dintre ele fiind deja achiziţionate. “Pentru creşterea siguranţei, nu strică o autospecială PSI în plus. Ambulanţă ne trebuie, ca şi un skidometru”, a bifat Anghel.

Ministerul Transporturilor se mai oferă să susţină realizarea unui gard perimetral, care deja există. Culmea, lucrările la gard ar urma să înceapă după 2020, din raţiuni bugetare. Practic, conform masterplanului, Iaşul este condamnat să se descurce singur cu investiţiile necesare Aeroportului, banii urmând să se scurgă spre Bacău, Sibiu şi Suceava, aflate pe primele locuri ale listei. “Vor fi surprize când se va ajunge la finanţare. Un singur aeroport îşi poate acoperi cheltuielile de operare într-o zonă cum este Moldova, nu trei. UE priveşte aeroporturile ca afaceri, nu ca investiţii sociale sau de confort. Noi suntem pe profit. E simplu”, a încheiat Anghel

Alex ZANOAGA