Noi descoperiri despre Iași în arhivele din Moscova. Date din 1739: Râpa Galbenă și un baraj
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

Iaşul e oraşul din ţară cu cel mai vechi plan, din 1739

Noi descoperiri despre Iași în arhivele din Moscova. Date din 1739: Râpa Galbenă și un baraj

GALERIE
planharta
  • plan
  • harta
- +

Profesorul Laurenţiu Radvan şi doctorul în istorie Mihai Anatolii Ciobanu au reuşit să găsească în arhivele de la Moscova documentul original al celui mai vechi plan cunoscut al capitalei Moldovei, ce datează din 1739. Existenţa acestuia transformă Iaşul în cel mai vechi oraş cartografiat din România: prin comparaţie, pentru Bucureşti, a fost descoperit un plan ce datează abia din anul 1770.

Cei doi cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi au găsit pentru prima dată planul fortificării oraşului din 1739 publicat în copie într-un tratat de arhitectură militară din 1866. Atunci, aceştia au precizat că el a fost realizat în cadrul ocupaţiei ruse a Iaşilor din toamna anului 1739, după ce feldmareşalul Burkhard Christoph von Münnich poruncise ridicarea unui plan menit să consolideze semnificativ apărarea oraşului, plan pe care ruşii au început să-l pună în aplicare.

„Continuarea cercetărilor în arhive a scos la iveală originalul color al acestui document, care prezintă unele elemente diferite de planul publicat în 1866. Traseul zidurilor pe care ruşii urmăreau să îl ridice în jurul oraşului este identic, la fel numărul bastioanelor şi redutele planificate de Münnich. Zidurile curţii domneşti sunt însă mai corect reprezentate în original. În mijlocul planului este notată legenda cu indicaţii făcute personal de felmareşal, conţinând semnătura autografă a acestuia, ca şi data şi locul în care von Münnich a aprobat modificările, «în tabăra de la Prut, septembrie 21, anul 1739»“, au precizat cercetătorii pentru „Ziarul de Iaşi“.

Râpa Galbenă există de aproape trei secole

Aceasta nu este singura descoperire majoră în arhivele din Rusia, fiind descoperită şi o schiţă preliminară, în creion, a planului din 1739, care are mai multe detalii semnificative, printre care cercetătorii numesc identificarea apeductului de piatră de peste Râpa Mare, care este cunoscută astăzi ca Râpa Galbenă.

„Dar mai importantă este descoperirea în premieră a unui plan al oraşului cu o legendă foarte bogată, cu nu mai puţin de 35 de litere, care permite reconstituirea patrimoniului Iaşilor din acea vreme. Litera A marchează «tabăra celor şapte regimente», amplasată în Copou, la nord de linia de bastioane amenajată în partea de Nord a oraşului. Curtea sau «castelul domnului» a primit litera E, de data aceasta fiind reprezentate nu numai zidurile curţii, ci şi construcţiile din interior: două mari clădiri, palatul domnului şi al doamnei, împreună cu cinci clădiri auxiliare“, menţionează cercetătorii în prezentarea lor.

Planul reia o bună parte din construcţiile religioase despre care alte izvoare spun că erau construite la vremea respectivă, majoritatea fiind din piatră, iar mănăstirea Golia este prezentată ca fiind „ascultătoare de Muntele Athos“, deşi nu era singura mănăstire închinată din Iaşi.

„Golia este singurul lăcaş mănăstiresc din oraş figurat cu incinta sa de ziduri, cu patru turnuri circulare la colţ şi clădiri în interior“, au mai precizat cei doi.

„Mitropolia - socotită mănăstire, apare figurată la biserica Stratenia, în timp ce la Uliţa Mare (B-dul Ştefan cel Mare) este notată o biserică a Sfântului Iurie (Gheorghe). Prezenţa unei biserici închinată acestui sfânt în locul respectiv lămureşte istoria lăcaşului ridicat aici, despre care se credea că este ctitorit în 1761 de mitropolitul Gavriil Calimah“, au mai punctat aceştia.

În 1739, exista un heleşteu cu un baraj lângă Iaşi

Cercetătorii precizează faptul că planul din 1739 conţine detalii foarte preţioase şi cu privire la spaţiul din vecinătatea oraşului. Sunt desenate cursurile râurilor Cacainei şi Bahluiului, ultimul desfăşurat pe alocuri pe mai multe braţe.

„Planul confirmă existenţa marelui heleşteu domnesc de pe Bahlui, care îşi trăia atunci ultimele clipe. Trecerea Bahluiului se făcea pe podul de lemn aflat în vale de curtea domnească, unde va fi amenajat Podul Roş“, explică aceştia.

În partea de sud a oraşului, apar mănăstirile Cetăţuia şi Galata, reprezentate grafic sub forma unor biserici cu două, respectiv o turlă. Li se adaugă mănăstirea Frumoasa, care este desenată ca o biserică cu trei turle. Lateral se observă un baraj, care oprea apele unui heleşteu şi lângă care fusese amenajată o moară.

„În octombrie 1739, în retragerea lor precipitată din Iaşi, ruşii plănuiau chiar distrugerea barajului, fiind opriţi la timp de înaintarea turcilor. Lângă pod este desenată o clădire cu un singur nivel, «casa domnească de vară», despre care se spune că «este demantelată», fiind vorba de palatul lui Ghica, de unde von Münnich plănuia să ia materiale de construcţie pentru redutele pe care le amenaja în oraş“, se mai precizează în documentarea celor doi cercetători.

Aceştia şi-au făcut publice realizările în cadrul unei conferinţe organizată la mijlocul lunii trecute la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi cu ocazia Zilelor Universităţii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.