Caută 
4 MIN
Cel mai mare venit pe cap de locuitor a fost în comuna Miroslava 1.499 lei. Pe podium urmează municipiul Iaşi cu 1.331 lei şi comuna Dobrovăţ cu 980 de lei.57 de comune nu şi-au putut acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii. Mironeasa, Drăguşeni, Oţeleni, Moşna, Costuleni, Plugari, Sireţel au stat cel mai mult la mâna Guvernului
În ciuda veştilor şi opiniilor pesimiste venite din toate părţile, administraţia locală s-a descurcat binişor anul trecut. Mai bine decât în 2018, potrivit raportărilor financiare. La capitolul venit pe cap de locuitor, cel mai bine stă comuna Miroslava. Suburbia ieşeană a trecut în 2019 pragul de 20.000 de locuitori şi a fost cât pe ce să depăşească şi nivelul de 15.000 de lei, venit la bugetul comunei, pentru fiecare dintre ei. După Miroslava (1499,05 lei), vine municipiul Iaşi (1331,81 lei), podiumul fiind completat de comuna Dobrovăţ (979,96), care a marcat un salt de peste 400 de lei faţă de anul trecut. Acesta este motivul pentru care Leţcani (872,49 lei) a coborât un loc în clasament. Top 5 este completat de Ţuţora (840,22), al cărei venit pe cap de locuitor a crescut faţă de anul trecut cu 230 de lei. La celălalt capăt se află, la fel ca anul trecut, comunele Scânteia (312,44 lei faţă de 217,96 în 2018) şi Moşna (340,58 lei, faţă de 247,30). Scânteia este comuna cu cea mai mare creştere a populaţiei după domiciliu, plus 1.366 în 12 luni, după Miroslava (plus 1.534) şi înaintea Văii Lupului (plus 1.031).
Mai mult de jumătate dintre comune au cheltuieli de personal mai mari decât veniturile proprii
Când vine vorba însă de acoperirea cheltuielilor de personal din veniturile proprii, Scânteia reuşeşte asta în proporţie de 122 la sută. La acest capitol, cel mai bine stau aglomerările de populaţie, cum ar fi municipiul Iaşi şi mai multe comune suburbane. În municipiul reşedinţă, angajaţii administraţiei locale consumă un sfert din veniturile proprii, la Miroslava, 27 la sută, iar la Paşcani, 42 la sută. Valea Lupului, Aroneanu, Răducăneni, Rediu, Dobrovăţ, Tomeşti, Leţcani şi Bârnova reuşesc să se menţină acest raport sub 60 la sută. Pe de altă parte, 57 de comune au avut nevoie de ajutor extern ca să poată plăti lefurile şi indemnizaţiile. Printre ele, Ciurea, a doua comună ca mărime din judeţ, care a primit, la fel ca anul trecut, cei mai mulţi bani din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 9,65 de milioane de lei. Mai mult decât Ciurea au încasat doar Primăria Iaşi, 19,47 milioane, şi Consiliul Judeţean, 130,94 de milioane de lei.
Preţul dezvoltării este dat de dependenţa de Bucureşti
Cheltuielile cu personalul de la Ciurea nu sunt însă de speriat. Ponderea secţiunii de funcţionare în totalul cheltuielilor este de circa 50 la sută. Doar Consiliul Judeţean depăşeşte 100 la sută la acest indicator de performanţă. Municipiul Paşcani a alocat, anul trecut, 87,56 la sută pentru partea de funcţionare, procent similar comunelor Mogoşeşti-Siret şi Lungani. În municipiul Iaşi, aproape trei sferturi din cheltuieli au fost destinate funcţionării aparatului administrativ, în scădere faţă de 2018. În timp ce Iaşul a direcţionat aproape 21 la sută din cheltuieli pentru dezvoltare, printre cele mai mici procente din judeţ, Miroslava a alocat 34 la sută. Municipiul Paşcani stă cel mai rău în acest clasament: doar 10 procente din totalul cheltuielilor (care s-au ridicat anul trecut la 47,9 milioane de lei) au fost pentru dezvoltare. La vârful clasamentului găsim comuna Grajduri, care a alocat mai mult de trei sferturi din cheltuieli pe dezvoltare. Dar acest lucru are şi un preţ: bugetul comunei depinde în foarte mare măsură de alocările de la bugetul de stat. Anul trecut, „la mâna Guvernului“ au mai fost în mare măsură Mironeasa, Drăguşeni, Oţeleni, Moşna, Costuleni, Plugari, Sireţel etc. Miroslava a depins cel mai puţin de mila guvernanţilor: ponderea alocărilor de la bugetul de stat în veniturile totale încasate a fost de 46 la sută. Raportul în cazul municipiului Iaşi trece de 62 la sută, în timp ce Oradea, de exemplu, a anunţat un procent de 54 la sută.
Cât plăteşte fiecare ieşean pentru angajaţii din administraţie
Performanţa administraţiilor locale este măsurată şi prin capacitatea de autofinanţare sau gradul de autonomie financiară. La Iaşi, veniturile proprii reprezintă aproape 30% din cele 662 de milioane de lei cât au fost veniturile totale de anul trecut ale Municipalităţii ieşene. Însă Miroslava, cu 45 la sută, Paşcani, cu 36 la sută (la fel ca Ţuţora) şi Valea Lupului, 31 la sută, sunt mai bine cotate. Mai interesant este un raport care însă nu se regăseşte în lista celor 15 indicatori de performanţă ai unei primării: cât plăteşte efectiv un locuitor al judeţului pentru cheltuielile de personal ale administraţiei locale. La fel ca în 2018, povara cea mai mare este pe umerii celor din Româneşti, cu 885 de lei. Un localnic din Mădârjac are de plătit 880 de lei, iar unul din Cucuteni, 850 de lei. Trebuie spus că toate aceste comune au sub 2.000 de locuitori. Serviciile administrative sunt mai „ieftine“ în comune precum Scânteia, Grajduri, Răducăneni şi Rediu, unde cheltuielile de personal per capita sunt de până la 300 de lei pe an. La fel şi pentru ieşeni, 332 de lei, şi pentru păşcăneni, 311 lei. Dacă aceşti bani ar trebui plătiţi efectiv la casieriile primăriilor locale, ieşenii ar remarca o creştere a lor cu câteva zeci de lei faţă de 2018.
