Caută 
Rectorul USV Iaşi a devenit preşedintele consorţiului universităţilor de profil din România
2 MIN
Conducerea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi a participat în intervalul 24 – 25 iunie la lucrările Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi de Ştiinţele Vieţii din România, alături de reprezentanţi din conducerea tuturor instituţiilor de învăţământ superior din România. Discuţiile principale s-au axat pe noua lege a educaţiei şi pe felul în care va fi integrat învăţământul online în noua paradigmă universitară, după ce pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea unui astfel de sistem reglementat în mod oficial.
Totodată, cu ocazia întrunirii terminate pe 25 iunie, preşedinţia consorţiului a fost preluată de către USV Iaşi, preşedinte pentru următorul an fiind prof.dr. Gerard Jităreanu (FOTO sus, stânga), rectorul universităţii ieşene. „La întâlnire au fost propuneri pe care universităţile din consorţiu le-au înaintat pentru elaborarea noii legi a învăţământului, cu referire la cel universitar, propuneri privind noile standarde de evaluare a calităţii în universităţi în vederea alocării finanţării suplimentare pe criterii de calitate, dar şi propuneri referitor la standardele privind susţinerea abilitării în vederea obţinerii conducerii de doctorat şi privind promovarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori şi conferenţiari universitari”, a precizat prof.dr. Gerard Jităreanu. Au fost dezbătute inclusiv felul în care vor fi formate parteneriatele ce urmează a fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă între universităţi, cât şi proiecte despre digitalizarea în învăţământul superior.
La lucrările consorţiului au participat ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, cât şi secretarul de stat responsabil cu învăţământul superior, Gigel Paraschiv. În ceea ce priveşte învăţământul în format online, consorţiul a propus Ministerului Educaţiei să ia în calcul în elaborarea noii legi a educaţiei creşterea autonomiei universităţilor pentru a putea desfăşura activitatea didactică într-un mod hibrid, diferenţiat în funcţie de ciclul de studiu: maximum 50% pentru licenţă, 60% la masterat şi 65% la doctorat. În ceea ce priveşte aplicaţiile practice, universităţile de profil au propus ca să se poată derula 20% dintre ele online la licenţă, iar 35% la masterat şi doctorat.
