SCHIMBĂRI RADICALE pentru pacienți. Apare „dosarul de îngrijiri“ cu opt fișe

Planul de îngrijiri pentru bolnavi este diferit de foaia de observaţie clinică generală a medicului, un pacient urmând să aibă două fişe: o foaie de observaţie şi un plan de îngrijire. Iar dacă medicul vrea să vadă ce manevre i-a făcut asistentul, poate să verifice foarte uşor.

„Acest plan este în concordanţă cu toate cerinţele ANMCS (n.r. – Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate), şi este un cadru general care se adaptează în funcţie de specialităţile respective, adică fiecare spital poate să îşi elimine sau să adauge câte ceva din plan. Este făcut de un grup de asistenţi din cadrul Departamentului Profesional Ştiinţific al Ordinului, de oameni care lucrează efectiv la patul bolnavului“, a explicat Liliana Pintilie, preşedintele OAMGMAMR Iaşi.

Până să ajungă la forma finală au existat două runde de discuţii cu reprezentanţii unităţilor medicale din judeţ, cum ar fi directori de îngrijiri şi asistenţi şefi. Teama asistenţilor medicali din Iaşi este că introducerea acestor dosare de îngrijire le-ar răpi mult timp, fiind deja constrânşi de numărul mare de pacienţi pe care îi au în grijă.

„Este o oarecare reticenţă în rândul asistenţilor“

„Planul de îngrijire se aplică dintotdeauna în ţările din Europa, America, însă diferenţa dintre noi şi ei e faptul că acolo au un normativ de personal corespunzător, pe când noi nu. De exemplu, la Anestezie şi Terapie Intensivă, normativul e de doi pacienţi la o asistentă, iar la noi o asistentă are şi zece pacienţi, din această cauză fiind o oarecare reticenţă. Este însă un lucru benefic pentru ei, pentru că acolo activitatea lor este văzută de la un capăt la altul. Astfel, nu mai poate spune nimei că nu ai făcut ceva, un asistent poate că stă de vorbă cu un pacient timp de o oră pentru a-i explica ceva, şi, dacă îl întreabă cineva ce a făcut, îi poate arăta“, a precizat Liliana Pintilie.

În perioada următoare va fi lansată şi o platformă online care va fi la dispoziţia unităţilor me­dicale, de unde vor putea să fie descărcate aceste documente. Reprezentanţii OAMGMAMR Iaşi au precizat că acest dosar elaborat la Iaşi ar putea fi preluat şi de către spitale din toată ţara.

Ce se consemnează în noile documente medicale

Concret, dosarul de îngrijiri este format din opt fişe, pe care asistentul medical trebuie să le completeze pentru fiecare pacient în parte. Iată ce conţin acestea!

1. Plan de îngrijire:  – date generale despre pacient – nume şi prenume, CNP, secţia, salonul, patul, unde se află internat, efectuarea unei evaluări primare (unde asistentul stă de vorbă cu pacientul). În urma acestora, pacientul trebuie să îşi dea consimţământul că e de acord cu întocmirea planului de îngrijre şi pentru efectuarea procedurilor de îngrijire;

• parametrii la internare (temperatura, puls, tensiune arterială, respiraţie, greutate/înălţime, stare generală;
• scor de dependenţă la internare/externare;
• scara Waterloo de apreciere a gradului de risc al dezvoltării decubitusurilor (constituţie: masa corporală în raport cu înălţime, aspectul tegumentelor, sexul, factorii de risc). Punctajul se adună şi se determină gradul de risc;
• fişă de evaluare a durerii de la 1 la 10;
• evaluarea riscului de cădere.

2. Fişă privind evaluarea pacientului – probleme şi manifestări de dependenţă (respiraţie/circulaţie, alimentaţie/hidratare, eliminare, mişcare/postură, curăţenia/tegumentele, temperatura corpului, somn şi odihnă, evitarea pericolelor să nu rănească pe alţii, comunicare, îmbrăcare/ dezbărcare/ a învăţa să-şi gestioneze sănătate/ credinţele religioase/ a se recrea, a fi preocupat în vederea realizării). Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 în funcţie de gravitatea fiecărei nevoi şi totalizând punctele se obţine un total care permite clasificare pacienţilor în patru categorii de dependenţă.

3. Fişă pentru consemnarea manevrelor de îngrijire (într-un tabel se bifează toate manevrele efectuate în timpul turelor – toaletă, schimbarea lenjeriei, alimentaţie, hidratare, mobilizare, transport, prevenire complicaţii, monitorizare eliminări, termometrizare, comunicare, educaţie sanitară).

4. Fişă de administrare a medicamentelor (denumire medicament/forma farmaceutică, doză/ritm, cale de administrare, data, ora), precum şi ce medicamente au fost administrate în urgenţă.

5. Fişă privind educaţia pentru sănătate (discuţii pe care asistentul le poartă cu pacientul, de prevenire a anumitor afecţiuni, pentru o alimentaţie sănătoasă, pentru combaterea anumitor probleme care pot să apară, sfaturi pentru când pleacă acasă).

6. Schimbarea poziţiei în pat (pentru pacienţii predispuşi la escare, în special secţiile de paliaţie sau pacienţii cu deficit neuromotor. Aici se consemnează dacă apar iritaţii, ca să poată lua măsuri imediat, pentru a nu se ajunge la escare. Se trece cât de des se face schimbarea poziţiei, la ce interval de ore, în ce poziţie).

7. Fişă pentru consemnarea activităţilor sociale – se trece tipul de activitate, data, ora, de exemplu dacă un pacient vrea să stea de vorbă cu preotul, dacă vrea să meargă la capelă).

8. Situaţia îngrijirilor la externare (cu ce probleme s-a internat pacientul, ce intervenţii autonome pentru reducerea dependenţei prin ajutor/suplinire, dacă la momentul externării este independent/dependent/parţial dependent, scorul de dependenţă la externare, recomandări).

Coroborat cu scrisoarea medicală, medicul poate să explice familiei pacientului care este starea sa, dacă are sau nu nevoie de îngrijiri la domiciliu.