vineri, 29.03.2024
Situaţia persoanelor care ajung să fie tratate la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi cu probleme legate de dependenţa de alcool sau de droguri se agravează de la un an la altul.
Conform cifrelor consultate de „Ziarul de Iaşi”, dacă în perioada de vârf a pandemiei (2020 – 2021) cifrele legate de internări au fost semnificativ mai scăzute faţă de anul 2019, datele disponibile doar din primele luni ale 2022 depăşesc cu mult situaţia de dinaintea declanşării valului de infecţii cu SARS-CoV-2.
În mod concret, în 2019 au fost internaţi 2.106 de pacienţi pentru probleme legate cu alcoolul, dependenţe, intoxicaţii sau sevraj, în 2020 numărul a scăzut la 1.551, în 2021 au fost 1.691, iar în primele zece luni din 2022, pentru care există date în momentul de faţă, au fost 2.350 de pacienţi.
Dacă s-ar păstra o creştere proporţională până la finalul anului, putem concluziona că în 2022 au fost internaţi cu 30% mai mulţi pacienţi din cauza problemelor legate de alcool faţă de 2019.
În ceea ce priveşte situaţia legată de droguri, în 2019 au fost 121 de cazuri, în 2020 au fost 89, în 2021 au fost 95, iar în primele şapte luni din 2022 au fost 75 de cazuri. Urmărind acelaşi principiu, dacă în următoarele luni s-a păstrat un număr proporţional de cazuri lunar, se depăşeşte cu circa 10% situaţia din 2019.
Cum am ajuns în această situaţie? Dr. Adela Bârzu, de la Institutul de Psihiatrie Socola, a precizat pentru „Ziarul de Iaşi” că un cumul de factori face ca alcoolul să fie una dintre cele mai mari probleme din zona dependenţelor în Moldova.
Dincolo de istoric şi de faptul că în mediul rural socializarea se face adesea „la un pahar”, medicul a remarcat şi că a crescut, după pandemie, nivelul agresivităţii persoanelor care suferă de intoxicaţii acute cu alcool, dar şi sensibilitatea celor din jur, care apelează mai des la ajutorul poliţiei atunci când întâlnesc persoane băute recalcitrante, chiar şi în sânul familiei.
Dr. Adela Bârzu a constatat că, într-adevăr, sunt mai multe cazuri şi internări în ultimul an la Socola, în special dacă facem o comparaţie cu anii pandemiei. „Într-adevăr, în pandemie au fost mai puţine internări, putem să ne gândim că foarte mulţi oameni, din ce am discutat cu cei care au ajuns la spital, se temeau să vină şi au amânat cât mai mult momentul în care au cerut ajutor. Dar această creştere ţine de mai multe motive”, a explicat dr. Adela Bârzu.
Spre exemplu, medicul spune că în toamnă numărul de internări creşte constant fiindcă atunci apare prima recoltă de vin, iar cei din mediul rural ajung cu diferite excese la spital. Sunt afectaţi atât bărbaţii, cât şi femeile. Dar o creştere a exceselor făcute de persoanele care consumă alcool şi devin violente se remarcă în anii de după pandemie.
Medicul crede că a crescut şi numărul de persoane care apelează la 112 dacă un membru al familiei sau o altă persoană devine agresivă verbal. Iar agresivitatea e legată în cele mai multe cazuri de consumul de alcool, fiindcă apare o sensibilizare a factorilor externi.
„Nu vorbim doar de agresiune fizică în relaţiile conjugale, în familie sau în vecini cum erau majoritatea cazurilor, acum se solicită intervenţia poliţiei după orice fel de scandal, iar fiindcă se apelează mai mult decât înainte, avem şi mai multe cazuri. Totodată, asta arată şi că a crescut nivelul de agresivitate în urma consumului. Mai mult, în mediul rural un factor este şi mediul: mulţi pacienţi, dacă îi întreb, spun că stau cu prietenii la un pahar şi acolo beau. Iar la sat nu există prieten care să nu consume alcool, este, din păcate, această idee de comunitate care este consumatoare”, a declarat dr. Adela Bârzu.
Un alt factor care induce consumul la nivel ridicat de alcool este cel al traumelor din familii. O bună parte dintre cazurile ajunse la Socola sunt reprezentate de pacienţi divorţaţi, care provin din familii destrămate, unde fie soţul, fie soţia, sunt plecaţi în străinătate, iar din singurătate se consumă alcool.
Dr. Adela Bârzu a constatat chiar în rândul pacienţilor pe care i-a consultat personal în ultimul an un număr mare de bărbaţi care locuiesc cu mamele lor, chiar la vârste înaintate. Aceştia consumă des alcool, se îmbată, se ceartă acasă cu mama, în unele cazuri apar şi violenţe şi foarte des e chemată poliţia pentru că „ce mamă ar fi de acord să îşi vadă des băiatul mare beat acasă?”.
„Sunt aceste probleme în familie, conjugale, cu o rată de divorţ în creştere, care afectează psihicul pacienţilor. Majoritatea nu au alte mecanisme de «coping», de a gestiona situaţiile, aşa că apelează la cel mai îndemână şi uşor sprijin: alcoolul. Avem şi cazuri de persoane care consumă periodic, dar cei mai mulţi dintre ei sunt consumatori cronici”, a punctat dr. Adela Bârzu.
În urgenţe ajung de regulă două categorii de cazuri: fie persoanele cu intoxicaţie acută, care au băut atât de mult încât devin agresive, fie cei care sunt în sevraj şi ajung în stare critică la spital. Cei cu intoxicaţie acută au testul la alcool cu valori foarte ridicate, iar ca simptomatologie aceştia manifestă agresivitate, irascibilitate, chiar sunt direct ostili.
Dr. Adela Bârzu spune că agresivitatea nu e un simptom obligatoriu pentru intoxicaţia cu alcool, fiind şi persoane care devin liniştite la consumul exagerat, dar că la Socola ajung cei agresivi, „pe care nu poţi să îi stăvileşti”.
În cazul diagnosticelor de sevraj, acestea sunt cele mai grave: indică oprirea bruscă a consumului de alcool, oprire pentru care organismul nu era pregătit. După 2 – 4 zile, în lipsa alcoolului, apar transpiraţiile profunde, anxietatea, tremurul, greaţa, vărsăturile sau chiar convulsiile.
Dacă intoxicaţiile de alcool se mai vindecă şi acasă, cu odihnă şi lichide, sevrajul este o urgenţă medicală care poate duce la deces chiar şi la spital.
„Sevrajul este o urgenţă psihiatrică fiindcă poate rezulta decesul dacă nu este îngrijită în spital. De regulă la intoxicaţiile cu alcool, a doua zi pacientul îşi revine, iar după o spitalizare medie de 2-4 zile este externat.
La sevraj internările durează şi 1 – 2 săptămâni, depinde foarte mult de organism. La sevraje pot să dăuneze mult sănătăţii tulburările hidro-electrolitice, sunt scăzuţi ionii de sodiu, potasiu, clor mai ales dacă sunt şi afecţiuni hepatice; apar tulburări la nivelul sângelui”, a precizat dr. Adela Bârzu.
Vârsta pacienţilor este în general una medie, fiind şi cazuri de pacienţi tineri, şi de oameni mai în vârstă. Contrar aşteptărilor, organismul tinerilor este mai afectat de sevraj decât cel al vârstnicilor, iar riscul de moarte este mai mare în cazul acestora. Anual, sunt cel mult zece pacienţi care ajung în sevraj la spital şi care nu mai pot fi salvaţi.
Majoritatea sunt cazuri sociale, explică medicul, persoane care ar mai fi băut, dar nu au mai avut bani sau nu şi-au mai permis din alte motive.
Dr. Adela Bârzu a tratat şi pacienţi de 33 de ani cu sevraje severe, consumatori cronici de alcool, dar şi tineri de puţin peste 20 de ani cu intoxicaţii alcoolice deosebit de acute.
„Este foarte tulburător să vezi cum vin tineri, cazuri foarte grave, de 30 şi ceva de ani, care mor în urma unui sevraj. Nu sunt toţi din mediul rural, însă problema cu sevrajul este că organismul tânăr nu răspunde la fel de bine la el. Iar uneori nici nu poţi face foarte multe, unii mor deşi ca tratament s-a făcut tot posibilul”, a conchis medicul.
Cuvinte cheie: + dependenta, alcool, socola
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |