Secretul UNStudio: la proiectul câştigător au lucrat 7 arhitecţi din 7 ţări diferite

Potrivit arhitecţilor care au susţinut ieri prezentarea la Palatul Culturii, viziunea ce a stat la baza planului urbanistic a fost de a crea un spaţiu care să facă „o punte peste timp” şi „o punte între comunităţi”. „Cum creăm o arhitectură a viitorului pentru un oraş atât de încărcat de istorie?”, a spus, retoric, unul dintre arhitecţi.

Proiectul propune un ansamblu cu clădiri de locuinţe care beneficiază de terase verzi, acoperişuri verzi cu panouri fotovoltaice, cu un sistem de stocare a apei de ploaie şi de reutilizare a acesteia, în general fiind vorba despre crearea unui micro-climat sustenabil. O diferenţă faţă de toate celelalte proiecte participante constă în faptul că planul UNStudio a coborât cu 10 metri sub înălţimea maximă admisă în tema de proiectare pentru clădiri. Astfel, dacă celelalte proiecte erau orientate mai mult spre o dezvoltare pe verticală, arhitecţii câştigători maximizează spaţiile în plan orizontal. În centrul ansamblului va fi o piaţă publică, cu spaţii retail diverse care vor fi accesibile publicului larg. La fel ca în celelalte proiecte, forma şi volumul clădirilor au fost determinate în special de conurile de vizibilitate spre monumentele istorice din vecinătate (dinspre diverse zone ale oraşului – Podu Roş, pasajul ACB etc.), aspect impus prin tema de proiectare. Din punct de vedere tehnic, locuinţele vor ocupa circa 12.000 mp, parcările 6.700 mp, zona de retail 3.100 mp, iar polul comunitar (cultural/co-working) 3.000 mp.

„Palas Rezidenţial va fi o dezvoltare rezidenţială unică, deschisă către împrejurimi şi care va permite circulaţia fluidă a persoanelor dinspre cartierul Sf. Andrei către Piaţa Palatului. Va fi un loc de consolidare a ţesăturii sociale, care amplifică sentimentul de comunitate şi conectează împrejurimile prin intermediul noilor spaţii publice şi zonelor amenajate pe care le va oferi”, se arată într-o prezentare generală a proiectului propus de UNStudio.

Ce propuneri au mai fost din partea arhitecţilor

Proiectele celor 4 birouri de arhitectură au fost explicate ieri de către iniţiatori în cadrul unui eveniment desfăşurat la Palatul Culturii. O componentă importantă din prezentări a vizat modul de dezvoltare a zonei Pieţei Palatului Culturii, respectiv atât pe str. Panu, cât şi pe str. Palat. Potenţialul extinderii pietonalului spre Palat a fost o temă abordată de fiecare dintre participanţi, în timp ce britanicii de la Foster au mers şi mai departe: crearea unui parc de 11,6 ha, iar traficul să fie scos din zona Palatului. O altă idee, expusă de olandezii de la MVRVD, a vizat crearea unui culoar verde în centrul străzilor. Maximizarea spaţiilor dedicate pietonilor a fost susţinută şi de celelalte două birouri de arhitectură. Proiectele prezentate au avut şi alte puncte comune, în afara cerinţelor IULIUS din tema de proiectare.

Arhitecţii au susţinut la unison crearea de clădiri verzi, sustenabile, fără emisii de carbon. Prin tema de proiectare, IULIUS a solicitat soluţii pentru o funcţiune mixtă: rezidenţial şi spaţii comerciale la parter. De asemenea, a fost limitată înălţimea (sub cota Palatului Culturii), parcările au fost solicitate doar în subteran, iar în centrul ansamblului de clădiri în mod obligatoriu a fost prevăzută o piaţă publică. În acelaşi timp, arhitecţii au trebuit să respecte anumite conuri de vizibilitate spre monumentele istorice din proximitate dinspre alte zone ale oraşului (Podu Roş, pasajul ACB, str. Palat, pietonal etc.). Această restricţie a determinat în mare parte forma şi amplasarea clădirilor propuse.

Un alt punct comun a fost faptul că unii dintre arhitecţi s-au inspirat din anumite forme structurale identificate la unele monumente, în acest sens fiind nominalizate Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi sau Casa Dosoftei. Cea mai mare diferenţă a fost prezentă la proiectul propus de UNStudio, în sensul că cei 7 arhitecţi care au lucrat la plan (din 7 ţări diferite) au oferit o soluţie cu maximizarea spaţiului locativ pe orizontală şi nu pe verticală ca în cazul celorlate propuneri. Din acest motiv, punctul cel mai înalt al complexului propus de UNStudio este cu 10 metri mai mic faţă de limita maximă (cota Palatului). În ceea ce priveşte apartamentele, în toate soluţiile locuinţele aveau suprafeţe generoase, un exemplu în acest fiind că un apartament cu o cameră avea 57 mp, iar un penthouse trecea pragul de 200 mp.

CITESTE SI: IULIUS prezintă publicului soluțiile propuse de Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects pentru un viitor proiect de dezvoltare în zona Sfântul Andrei din Iași

„Zona pietonală şi Piaţa Palatului vor rămâne elementele principale, ce realizăm noi este clar subordonat acestor elemente, Sf. Andrei este o zonă care se deschide, care atrage lumea, nu este una închisă”, au spus, la un moment dat, arhitecţii de la Foster, românii Maximilian şi Daniel Zielinski, care sunt Seniors Partners ai biroului cu sediul central la Londra. Afirmaţia acestora este valabilă şi în cazul celorlalte proiecte prezentate. Maurizio Meossi (Zaha Hadid) a declarat, în timpul prezentării, că Iaşul a fost o revelaţie pentru biroul de arhitectură pe care îl reprezintă tot din perspectiva moştenirii culturale în comparaţie cu dezvoltarea actuală şi potenţialul oraşului din acest punct de vedere.