Sora procurorului Horodniceanu, pensionată la 51 de ani, cere înapoi banii reţinuţi de stat. Din pensia de 25.500 de lei a „pierdut” lunar 4.300 de lei

Procesul va începe pe 21 iunie, dar Guvernul pare să se fi predat deja. Cele trei pagini ale întâmpinării depuse la dosar nu combat practic în niciun fel argumentele petentei, iar o notă a Secretariatului General al Guvernului anticipează o avalanşă de soluţii favorabile foştilor magistraţi.

Acţiunea depusă de Diana Horodniceanu la Tribunal îşi are originea într-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern în decembrie 2021. Printre diverse măsuri fiscal-bugetare adoptate a fost şi impozitarea părţii din pensii ce depăşea valoarea de 2.000 de lei şi perceperea de contribuţii sociale de sănătate asupra părţii care depăşea suma de 4.000 de lei.

Printre cei afectaţi de noile prevederi legale se număra şi Diana Horodniceanu. Fostă şefă de secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, aceasta se pensionase în 2020, la 51 de ani. Pensia magistraţilor reprezintă 80% din salariul de bază brut lunar, cu toate sporurile, din ultima lună de activite. În cazul Dianei Horodniceanu, pensia calculată era de 25.574 lei.

Conform menţiunilor făcute în acţiunea sa, în decembrie 2021, în prima lună de aplicare a ordonanţei, îi fuseseră reţinuţi ca impozit 2.357 lei. În ianuarie 2022, impozitul calculat fusese de 2.142 lei, iar contribuţiile de sănătate, alţi 2.157 lei. În total, 4.299 lei, respectiv 16,8% din totalul pensiei.

Diana Horodniceanu a apreciat că ordonanţa de urgenţă încălca numeroase dispoziţii ale Constituţiei şi drepturi fundamentale garantate de aceasta. Guvernul emisese o ordonanţă într-un domeniu rezervat legii. Articolul 139 al Constituţiei precizează că „impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”.

În plus, modificarea Codului Fiscal se poate face numai prin lege, cu minim 6 luni înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. Dacă voia să aplice un impozit asupra pensiilor, Guvernul trebuia să propună acest lucru în proiectul anual al legii bugetului. Constituţia impune ca ordonanţele de urgenţă să fie adoptate „numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, urgenţa trebuind să fie argumentată.

Or, în decembrie 2021, preambulul ordonanţei invoca o Recomandare a Comisiei Europene din aprilie 2020, măsurile trecute în programul de guvernare sau prevederile Programului operaţional regional 2014-2020.

„Faptul că începând cu anul 2016 soldul structural depăşeşte limita permisă de Tratatul privind stabilirea, coordonarea şi guvernarea în cadrul Uniunii Economice şi Monetare nu justifică echilibrarea acestui sold prin sarcini excesive impuse persoanelor fizice, în speţă pensionari, cu încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale”, se menţionează în acţiunea fostului procuror.

Diana Horodniceanu a invocat şi statistica în favoarea sa, menţionând faptul că doar 20% dintre pensionari au o pensie mai mare de 4.000 de lei. „Dat fiind faptul că doar asupra unui procent de 20% din totalul pensiilor sunt impuse aceste contribuţii, măsura impusă nu este necesară şi nu răspunde efectiv unor obiective de interes general”, a precizat Horodniceanu.

Aceasta a cerut prin acţiunea sa returnarea sumelor reţinute din pensie, cu dobânzile legale aferente, încetarea reţinerilor viitoare din pensie, dar şi sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea articolului din ordonanţă prin care erau impuse contribuţiile.

Întâmpinarea semnată de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, depusă la dosar, nu a răspuns în niciun fel argumentelor legale şi de constituţionalitate aduse de fostul procuror. Reprezentanţii Guvernului s-au mulţumit să aprecieze că adoptarea ordonanţei nu ar putea fi calificată drept o faptă ilicită, chiar dacă actul ar fi declarat neconstituţional.

Prin urmare, nu se punea automat problema răspunderii patrimoniale a Guvernului. În plus, în aprecierea juriştilor guvernamentali, Diana Horodniceanu nu dovedea în concret producerea unui prejudiciu şi nici nu făcea dovada interesului în promovarea acţiunii. Aceasta, deşi fostul procuror menţionase clar prejudiciul suferit, respectiv sumele reţinute din pensie şi, fiind direct afectat, justifica interes în acţiune.

Primul termen de judecată va avea loc pe 21 iunie, dar procesul ar putea fi de scurtă durată. În decembrie anul trecut, CCR s-a pronunţat asupra constituţionalităţii tocmai a articolului din ordonanţă contestat de Horodniceanu.

„Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit «lato sensu» (în sens larg, n.r.)”, au constatat judecătorii Curţii. Constituţia permite restrângerea drepturilor cetăţeneşti, dar numai în baza unei legi, nu a unei simple ordonanţe de urgenţă.

Prin declararea ca neconstituţional a articolului referitor la contribuţiile impuse asupra pensiilor, acesta îşi încetează aplicabilitatea. O notă a Secretariatului General al Guvernului, depusă recent la dosar, pare să indice că instituţia centrală şi-a pregătit deja capitularea.

„Este previzibil faptul că reclamanţii vor obţine din partea instanţelor judecătoreşti soluţii favorabile, indiferent care vor fi apărările formulate în aceste dosare de Guvernul României. Opinăm că Guvernul României ar putea să reglementeze efectele Deciziei CCR printr-un act care să stabilească modalităţile de restituire a sumelor”, se menţionează în notă.