Stresul la serviciu duce la boli foarte grave. Recomandări pentru reducerea acestuia
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Stresul la serviciu duce la boli foarte grave. Recomandări pentru reducerea acestuia

GALERIE
stres
  • stres
- +

Medicii constată că a devenit a doua problemă de sănătate, după durerile de spate. Sindromul burnout (epuizare profesională) se poate termina cu o moarte prematură. Multe dintre problemele pentru care ne stresăm sunt doar în imaginaţia noastră. „S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm şi care ne produc anxietate, de fapt nici măcar nu au loc“, arată dr. Cozmin Mihai, medic psihiatru.

Stresul la locul de muncă a devenit în ultimii ani o problemă majoră, susţin specialiştii Institutului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi, fiind pe locul doi în clasamentul problemelor de sănătate după durerile de spate. Astfel, stresul psihic ajunge să solicite întreg organismul, problemele de sănătate generate de stresul la locul de muncă începând de la insomnii, migrene, stări de agitaţie şi culminând cu starea permanentă de tensiune, dificultatea de concentrare, gastrită, astm bronşic, boli cardiovasculare, în cazuri extreme ajungându-se şi la moarte prematură cauzată de suprasolicitare, cunoscută şi sub termenul de sindrom burnout.

Astfel, medicii spun că o cauză permanentă de stres este reprezentată de problemele de relaţionare, cum ar fi cele între şefi, subordonaţi sau colegi, însă în special angajaţii se luptă cu nesiguranţa zilei de mâine.

„O altă cauză de stres întâlnită des în România este incertitudinea carierei, a locului de muncă şi, implicit, a sursei de venit, ceea ce reduce în timp satisfacţia la locul de muncă. Dacă locul de muncă este nesigur pentru individ, atunci acesta se poate converti rapid într-un stres care va afecta întreaga activitate profesională. O categorie afectată mai des este cea a cadrelor de condu­cere, care, prin complexitatea, responsabilitatea, ritmul alert, prelungirea timpului la serviciu, dar şi din cauza angajaţilor slab pregătiţi, devin ţintele stresului organizaţional“, a explicatdr. Cozmin Mihai, medic psihiatru în cadrul institutului.

Mai mult, specialiştii spun că în foarte multe cazuri ajungem să exagerăm şi să considerăm că situaţiile sunt mai stresante decât în realitate. Astfel, doar 8 până la 10% reprezintă de fapt situaţiile limită care produc un stres real.

„S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm şi care ne produc anxietate, de fapt nici măcar nu au loc. Un procent de 25% din grijile pe care ni le facem pentru anumite evenimente nu pot fi evitate. În schimb, criticile, reproşurile şi răutăţile celor din jur ne creează stres în procent de 12%, iar stresul în legătură cu starea de sănătate este într-un procent de 15%. Concluzia acestor cuantificări stresante este aceea că doar 8 până la 10% reprezintă de fapt situaţiile limită care ne produc un stres real şi sigur“, a completat medicul ieşean.

Printre cele mai expuse profesii se numără cele de medic, aviator, controlor de trafic aerian, profesor, director, în special fiind meserii care necesită o responsabilitate continuă.

Pentru reducerea stresului la locul de muncă, medicii recomandă să existe un echilibru între muncă, familie şi viaţa personală, să menţinem relaţii bune cu cei din jur, ceea ce ar aduce un oarecare echilibru, acestea fiind completate de o atitudine relaxată şi pozitivă. De asemenea, este recomandat ca cele 24 de ore din zi să fie împărţite egal, opt ore la muncă, opt ore de activităţi relaxante, iar restul de opt ore să fie dedicate somnului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.