Caută 
Sunt sau nu periculoase pentru turişti musculiţele descoperite de cercetătorii ieşeni pe Litoral? „Nu. Doar dacă nu ne spălăm mult timp”
2 MIN
Musculiţele descoperite de cercetătorii de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi în Dunele Marine de la Agigea nu trebuie să sperie turiştii sau eventualii vizitatori ai rezervaţiei naturale, susţin, chiar de la malul mării, entomologii ieşeni. Aceştia au anunţat săptămâna trecută descoperirea a două noi „moth flies” (muşte-molii). Despre una dintre aceste musculiţe, Clogmia albipunctata, cercetătorii spun că se găseşte probabil, în “majoritatea locuinţelor din România (…) fiind localizată de obicei în încăperile cu un grad mai mare de umezeală, cum ar fi băile”. În lucrarea ştiinţifică ce anunţă descoperirea musculiţelor de nici trei milimetri, acoperite cu un puf argintiu, se arată că pot reprezenta un pericol epidemiologic, fiind un posibil cauzator de miaze.
Miaza este o boală parazitară, provocată de infestarea cu larve de insecte. Muştele îşi depun ouăle pe piele, în orificiile naturale, urechi, nas, gură, pe plăgi sau pe lenjeria umedă, larvele intră în piele sau în cavităţile naturale, iar paraziţii erup apoi la suprafaţa pielii. Cu toate acestea, insistă entomologii, astfel de cazuri sunt extrem de rare.
„Datele existente în literatura de specialitate precum că aceste insecte pot depune ouă pe om, relevă doar cazuri extrem de excepţionale, în cazul unor persoane care nu au avut o igienă corespunzătoare (sau cum se spune în popor, nu s-au spălat) perioade extrem de lungi şi care locuiesc în condiţii foarte neigienice. Astfel de cazuri, extrem de rare, au fost înregistrate la tropice, însă nu şi în Europa. Pentru că nu este vorba doar de spălat. Cazurile de miaze sunt patogenice, (apar la) oameni care nu au mobilitate sau au, dar foarte redusă, și care nu sunt îngrijiți. Într-o societate normală, nu este cazul. O muscă normală, pe care o avem prin casă, uneori, este mai predispusă să depună ouă pe o rana, de exemplu, față de această musculiță”, a subliniat Emanuel Baltag, coordonator de activităţi în cadrul proiectului „Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea şi a ariei naturale protejate de interes naţional Dunele Marine de la Agigea”, care a mai precizat că nu scafandrii au descoperit musculiţele, aşa cum greşit s-a menţionat în articolul iniţial, ci entomologii. Vezi aici articolul iniţial:
Cercetătorii ieşeni se tem că panica ar putea îndepărta turiştii de Staţiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea”, un loc în care ei aşteaptă turiştii pentru a le arăta, pe o alee tematică, ce face ca rezervaţia Dunele Marine să fie o arie protejată. Vezi si https://dunele-agigea.uaic.ro/
Intrarea se face fără bilet, pentru grupuri se organizează tururi ghidate, iar specialiştii pasionaţi de natură organizează chiar şi evenimente şi lecţii în natură. Pe siteul staţiunii de cercetări, curioşii pot descoperi povestea înfiinţării staţiunii de cercetări de la Agigea, precum şi prezentarea habitatelor, a plantelor şi a nevertebratelor pe care le vor întâlni în dunele marine, dacă fac îşi plănuiesc o călătorie relaxantă şi educativă în acelaşi timp.
