Advertorial

Trăitori din importuri

sâmbătă, 09 decembrie 2017, 02:50
2 MIN
 Trăitori din importuri

Ştiaţi că mâncarea din import ne costă 500 milioane euro lunar? Aproape 70% din mâncarea care se vinde în România provine din importuri. Pentru că noi exportăm aproape integral unele produse bio, suntem nevoiţi să importăm produse alimentare fabricate “industrial”: de la grâu şi porumb, la carne de porc şi pasăre; de la mere şi roşii, la ciocolată, bomboane şi pâine.

 

Importăm lunar peste 32.000 de tone de carne. Aşadar, mâncăm carne „made in Comunitatea Europeană”. Cea mai mare parte a cărnii de porc provine din Germania, Ungaria şi Spania, iar cea de pasăre provine din Ungaria, Polonia şi Olanda. De ce nu putem să producem la noi? Cică s-ar fi pierdut legătura dintre ferme şi procesatori, spun specialiştii. Cu toate acestea, procesatorii români susţin că porcul românesc este mai scump, are şi multă grăsime şi ies mai bine dacă îl cumpără din alte state. Dar, pe piaţa liberă, în decembrie anul trecut, preţul a fost relativ scăzut, aşa că nu se prea justifică spusele procesatorilor. Probabil altele sunt interesele!

Nu mai avem nici fructe şi nici legume. Aşa că, lunar dăm pe fructele şi legumele din import circa 54 milioane de euro în loc să le producem aici, în ţară. Nu avem nici asociaţii de legumicultori sau de pomicultori care să însumeze o mare parte a producătorilor, plantaţiile s-au distrus, serele şi solariile au devenit o amintire. Să mai spunem că majoritatea comerţului cu alimente se face acum prin lanţurile de supermarketuri şi hypermarketuri care au nevoie de cantităţi mari de legume şi fructe pe care producătorii locali nu le pot oferi.

Numai în luna octombrie românii au consumat peste 6.000 de tone de ciocolată, bomboane şi alte produse care conţin cacao, în sumă de 27 milioane de euro. Germania, Polonia şi Bulgaria au furnizat mai mult de jumătate din aceste importuri. Să ne mai întrebăm retoric, unde ne sunt fabricile noastre?

Şi importurile de produse de patiserie şi brutărie se ridică lunar la peste 12.000 de tone, valoarea lor fiind de cca 38 milioane de euro. O mare parte a banilor a ajuns la producătorii din Polonia, Germania şi Italia, susţinându-le locurile lor de muncă, în loc să plătim salarii angajaţilor la noi acasă. Şi tot retoric, mai are rost să ne întrebăm, de ce trăim prost?
Trăim prost pentru că noi privim cu indulgenţă tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Trăim prost pentru că reacţionăm la tot soiul de maşinaţiuni bine ticluite de unii ori de alţii şi uităm că în “ograda” noastră purcelul e în agonie şi nu mai avem nici cum să-l resuscităm, darămite să-l mai şi îngrăşăm… în Ajun.

Ing.dr.ec Traian Dobre

 

Comentarii