Practic, de cei 500 milioane de euro vor beneficia în curând aproape 200.000 de ieșeni: o rețea uriașă de apă potabilă și canalizare, ce va acoperi mai mult de jumătate din județ. Unde s-a împotmolit acesta, și care sunt ultimele semnături ce încă se lasă așteptate? Care vor fi ieșenii ce renunță primii la fântâni și toalete în fundul curții?

„Programul de apă-canal pe care l-am parafat astăzi, într-un acord de parteneriat, care acoperă 500 de milioane de euro, cu aproximativ 196 de mii de beneficiari, reprezintă un sprijin nesperat pentru județul Iași în materie de infrastructură de utilități. Acest proiect a fost deblocat dintr-un set de alte opt proiecte de alimentare cu apă potabilă și de extindere de rețele de canalizare. Avem în vedere încă 250 de proiecte privind extinderea acestor rețele în următoarea perioadă, cu o finanțare de aproximativ 6 miliarde de euro”, este anunțul făcut la Iași pe finalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de vicepremierul Guvernului Orban, Raluca Turcan.

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Iași în perioada 2014-2020, finanțat din fonduri de coeziune, este cel mai mare proiect al exercițiului financiar 2014-2020 pentru județul Iași. El a fost inițiat oficial la începutul primăverii lui 2017, când furnizorul regional de apă și servicii de canalizare Apavital SA a aplicat, tot pe programe de finanțare UE, pentru elaborarea documentațiilor necesare accesării fondurilor europene. Aplicația de la acea vreme s-a derulat pe Axa prioritară 3 a POIM, Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, dar tocmai acordul de mediu avea să mai țină proiectul în loc câteva luni, trei ani mai târziu, în 2020.

Patru revizuiri înainte de alte completări

În mai 2020, după patru revizuiri ale documentației, a venit aprobarea tehnică din partea JASPERS (consultantul Ministerul Fondurilor Europene). Dar proiectul tot nu a intrat în faza punerii în practică.

„Astă-toamnă au apărut câteva probleme între Bruxelles și România în privința ariilor protejate. Noi am completat studiul de impact și acordul de mediu cu alte studii, referitoare la toate tipurile de arii protejate din județ”, ne-a declarat Mihail Doruș, directorul general al Apavital.

„Sper să am cât mai repede acordul de mediu emis de Agenția din Iași (Agenția de Protecție a Mediului, n.r.), după care proiectul intră în linie dreaptă”, a adăugat el. Documentul semnat și parafat a fost remis de APM Iași societății de apă în ajunul noului an 2021.

„Acordul de parteneriat nu face decât să arate că și noi, și consultantul nostru ne ținem de termenele avansate, iar Ministerul Mediului și Ministerul Fondurilor Europene ne asigură tot sprijinul să transmitem aplicația la Bruxelles. Am încărcat în MySMIS, în sistemul informatic, absolut tot ce trebuie, mai trebuie să adăugăm doar acordul de mediu”, ne-a precizat Mihail Doruș cu puțin înaintea primirii ultimului act esențial în proiect.

Directorul societății de apă și canalizare a explicat apoi că multe din documentațiile necesare celor 14 fronturi de lucru prevăzute în proiect sunt finalizate și așteaptă doar atribuirea prin licitație.

„Dar nu putem să lansăm aceste proceduri în lipsa acordului de mediu, pentru că el conține anumite obligații ale noastre, ca furnizor de servicii, dar și ale constructorului, pe care e bine să le știm de la început”, a subliniat el.

Jumătate de miliard, cu tot cu TVA

Proiectul, cu o valoare de 428 de milioane de euro (fără TVA și fără alte cheltuieli, cum au fost cele de pregătire a documentației), se bazează în cea mai mare parte pe finanțarea din fonduri de coeziune nerambursabile – 340 milioane de euro.

Contribuția națională, de la bugetul de stat, este de 52 de milioane de euro.

Unitățile administrativ-teritoriale abonate la serviciile Apavital au pus 8 milioane de euro după ce au avizat, fiecare în Consiliul Local, respectiv în Consiliul Județean Iași, investițiile propuse.

CJ Iași s-a ales cu partea leului, în curtea sa intrând aproape un sfert din valoarea contractului, adică 104,5 milioane de euro (fără TVA). Prin urmare, și cofinanțarea este de un sfert din partea UAT-urilor: 1,96 milioane de euro (fără TVA).

La rândul ei, societatea de furnizare a apei potabile și a serviciilor de canalizare/epurare a contractat un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a completat din bugetul propriu până la suma de 28 de milioane de euro.

Cine își dezafectează primii toaleta din fundul curții

Contractele de lucrări cu cele mai mari șanse să fie atribuite primele la licitațiile care se vor lansa în februarie sunt pe Axa 1, în Zona Metropolitană Iași, respectiv la Popricani, și pe Axa 5, în vestul județului, Răchiteni – A.I. Cuza – Heleșteni – Ruginoasa – Costești. Primul contract are o valoare estimată de 15 milioane de euro, iar al doilea, 28,3 milioane (fără TVA).

În total, vor fi 14 contracte pe 11 axe, care vizează 29 de aglomerări urbane, cu 113 localități arondate la 41 de unități administrativ teritoriale. Inițial, un Masterplan adoptat în 2015 de Consiliul Județean Iași se referea de 54 de aglomerări, dar restricții de ordin bugetar au diminuat numărul la aproape jumătate.

Cele mai scumpe contracte de extindere a sistemului de apă și canalizare sunt Axa 3 lași – Comarna – Costuleni – Dobrovăț – Ciortești – Cozmești, 53,2 milioane de euro, Axa 6 Cristești – Tătăruși – Valea Seacă – Lespezi, 52,1 milioane, și sudul Zonei Metropolitane a municipiului lași, 48,7 milioane de euro.

Un proiect cu bătaie lungă

Investițiile nu înseamnă doar rețeaua de conducte pentru alimentarea cu apă (extinsă cu 560 km) și cea pentru canalizare (766 km), ci și construirea de rezervoare (98), stații de pompare a apei potabile (43), stații de pompare a apei uzate (362) și de epurare (5). Accentul este pus, așadar, pe managementul apelor uzate, conform cerințelor Uniunii Europene asumate în Tratatul de Aderare.

Data preconizată de finalizare a investițiilor este perioada de eligibilitate pentru proiect, 31 decembrie 2023.

„Toate contractele care se vor finaliza până la această dată vor fi eligibile la decontarea cheltuielilor din fonduri europene. După această dată, restul de lucrări rămase neexecutate și nedecontate se vor transfera pe următorul exercițiu financiar, 2021-2027”, am aflat de la Biroul de relații cu mass-media al societății.