Ideea fusese deja aplicată în capitala franceză, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea desființase cele 300 de cimitire medievale din motive de salubritate și sănătate publică, după îndelungi dezbateri, în care Biserica își asumase rolul de principal factor de opoziție. Peste mai mult de jumătate de secol, în capitala Moldovei, evenimentele se vor desfășura după un scenariu aproape similar. O statistică din anul 1871 arată că în Iași existau 48 de cimitire ortodoxe, plasate în jurul bisericilor de cult, scrie altiasi.ro

Spațiile cimitirelor erau restrânse, și adesea morții erau îngropați aproape unii peste alții, provocând degajarea unor miasme îngrozitoare. După epidemiile succesive de ciumă și holeră de la sfârșitul secolului al XVIII-a și începutul secolului al XIX-lea, cimitirele bisericești supraaglomerate au devenit cu adevărat un motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică. La cel mai mic cutremur sau în timpul inundațiilor, rămășite umane ieșeau la suprafață.

În 1868, juristul și senatorul Scarlat Pastia donează Eforiei Iași un teren numit „Via lui Enache Dragoș”, în dealul Tătărașilor.

Capela, punctul central al cimitirului a fost proiectată în 1871 de arhitectul și profeso­rul universităţii ieșene, Ştefan Emilian, construcția fiind executată între anii 1872-1873 sub îndrumarea arhi­tectului Mathias Nitschiman. Pictura, realizată de pictorul monden al Iașului, Petre Verusi, profesor la Şcoala de Arte Frumose, a fost amplu criticată și ulterior refăcută.

Intrat în acest an pe lista monumentelor istorice, Cimitirul „Eternitatea” este un spațiu al memoriei, care reflectă istoria vechii capitale a Moldovei. Deși nu a fost gândit ca un Pantheon național, ci ca un simplu „țintirim” public, la cimitirul Eternitatea s-au reunit la “masa umbrelor” aproape toate marile figuri istorice şi culturale care au trăit în fosta capitală a Moldovei. Ion Creangă, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Eduard Caudella, Sabin Bălașa Petre Andrei, Radu Cernătescu, Vasile Conta, Dimitrie Gusti, Ștefan Procopiu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Pogor, Garabet Ibrăileanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Alexandru Phillippidi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru sunt nume intrate deja în memoria colectivă națională. Pe lângă aceștia, însă există o serie întreagă de personalități mai puțin cunoscute publicului larg, care au avut un rol covârșitor în modernizarea orașului Iași și în devenirea sa culturală. Cimitirul este și un muzeu în aer liber care relevă evoluția stilurilor și orientărilor estetice care definesc sculptura și arhitectura românească. Busturile, altoreliefurile, monumentele funerare, obeliscurile realizate de sculptori mai mult sau mai putin cunoscuți alcătuiesc o colecție de artă integrată în natură.

Filmul de prezentare a cimitirului Eternitatea, realizat de Alina Țiței Ioncioaia marchează debutul proiectului „Eternity 143”, realizat de Societatea de Studii Istorice din România în parteneriat cu Asociația Culturală AltIași și co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)

Mai multe informații despre celebritățile înhumate la Eternitatea găsiți pe Eternity 143

Sursa VIDEO: pagina de FB Eternity 143