Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Accente

GALERIE
Dumistracel200
  • Dumistracel200
- +

Parafrazându-l pe Vlahuţă, lansăm o învăţătură demnă de întreaga luare-aminte: „Ca-n basme i-a accentului putere”, încercând s-o susţinem pe sunete, silabe şi cuvinte întregi. Spre eventuală aducere aminte.

* De la Philippide citire. O schemă completă privind posibilităţile de accentuare a cuvintelor în limba română o găsim, credem, la şeful istoric al şcolii ieşene de lingvistică, Alexandru Philippide; vom relua datele pe scurt şi cât mai explicit. Despre primele trei tipuri descrise de acesta, mai nimic de zis: a) accentul plan (să-i zicem alb: ); b) ~ crescător sau ascuţit:; c) ~ descrescător sau grav: . De aici lucrurile se complică, dacă avem în vedere faptul că tot efectul rezultă din modularea unei singure vocale. Am avea, apoi, aşadar: d) un accent circumflex (se începe de jos, vocea urcă, apoi coboară: ↑‾↓); e) un accent anticircumflex (se începe de sus, apoi vocea coboară, dar revine sus: ↓ˍ↑). Să exemplificăm; vă va ajuta să descifraţi starea de spirit a interlocutorilor exclamativi.

* Doarme. Iată un cuvânt a cărui accentuare, implicând şi tratamentul diftongului, oferă posibilităţi perceptibile şi reproductibile de analiză. a) „Băiatul doarme (acum)”: o constatare neutră; b) „Asta-i bună, el doarmee?!”: în afara curiozităţii, lungirea vocalei trădează uimirea, dacă nu chiar admiraţia (la grădina de alături manelele sună de zguduie pereţii, iar el, de lemn Tănase!). c) „Colegii lui citesc pe ruptele, iar el, toată ziua, doaarme!”: atentatul la diftong marchează indignarea răutăcioasă (să vezi că o să-i iasă pe nas!).

* Da!-uri. Încercăm acreditarea marilor posibilităţi de exprimare a diferite stări sufleteşti pe socoteala celui mai deschis sunet din sistemul nostru vocalic, din cel mai obişnuit adverb de afirmaţie, modulat cel puţin bisilabic. Completând răspunsul unui candidat la concursul pentru un post de stagiar, solicitantul acceptă sugestia, însă, pe parcurs, parcă s-ar cam îndoi, dar nu face să-l contrazică pe examinator: „daAa!”. La început el se poate arăta, însă, uimit, apoi parcă ar fi de acord, dar, bănuind o capcană, revine la neîncredere: „dAaA?”. Prestaţia, din păcate neînregistrată pe bandă magnetică, de rară virtuozitate, îi aparţine aspirantului la un post din cercetare ce impunea ca obligaţie profesională transcrierea fonetică; după nereuşită, luat amical, G. A. mărturiseşte că nici nu stătea prea bine cu... auzul!

* ROmâneşte. În toate împrejurările în care se mizează pe accent, este clară intenţia de a impresiona; accentul devine, contextual, jucăuş: se mută pe silaba iniţială, parcă pentru a nu pierde ocazia de a impune atenţiei faptul considerat capital. Ne putem lipsi de comentarii şi oferim cheia de lectură: transcriem silaba accentuată cu majuscule: „situaţia s-a MOdificat”; „consumaţi fructe PROASpete!”; „la venirea în ţară, urma să se Căsătorească”; „i s-a făcut rău şi a VOmitat” (pentru „în GEneral, merge bine”, nu este de exclus modelul „în GEnere”, cu acest accent normal). În unele cazuri, silaba fortificată poate evoca un prefix: „dăm această ştire în EXclusivitate”; „inundaţiile au DEvastat întregul cartier”. Primei categorii îi aparţine şi accentuarea silabei iniţiale a adverbului din îndemnul „Citeşte ROmâneşte!” (comentariul unei masterande ironice: „Adică, la concurenţă? Cred că noi am citi în alte limbi?”).

* BRÂNCOveneşte. Iată şi articularea primelor două silabe din cuvânt: „a intrat pe CONTRAsens” (de, avem şi prepoziţia sau adverbul contra); „o capodoperă a culturii BRÂNCOveneşti”; oare comentatorului îi este cu totul străin substantivul brâncă? (nume de boală); că nu putem avea pretenţii la ştiinţa despre brânca „mână” din zona Crişanei. Ca şi în situaţiile precedente (şi ca în cele ce urmează), putem observa că joaca cu accentul nu este doar în beneficiul sonorităţii cuvântului în cauză: acesta poartă însuşi accentul enunţului: „Guvernul a promis că se vor lua măsuri COMpensatorii!”.

* PROMISIUNI. Cât despre superaccentuarea, în enunţ, a unui întreg cuvânt, nu putem elimina o intenţie de-a dreptul subversivă. Cât optimism emană, de exemplu, intonaţia din victorioasele anunţuri „Este PRIMUL cartonaş galben primit de „Steaua”, respectiv „ÎNTÂIUL accident de circulaţie datorat poleiului pe străzile municipiului!”. Asta dacă ţinem seama de logica succesiunii din regula numeralului ordinal! Şi câtă uşurare transmite prezumtivului amator o precizare de tipul „Această superbă limuzină nu costă decât 9999,99 euro, F|R| tevea!”. Deci, nu se pune! (căci fără, de obicei, exclude; vezi „fără grijă”, „fără frică”). S-ar putea ca, din contră, pentru unii, "tevea inclus" să pară uşor suspect: cine ştie ce-i mai pune?

* Surprize. Când, pentru lămurirea unor probleme ale accentuării româneşti, le ofer unor studenţi basarabeni şi ingeniosul opuscul „Culorile accentului” (Chişinău, 1988), al lui Vl. Zagaevschi (cu opoziţii de tipul móbilă - mobílă), pot fi refuzat: nu cunosc grafia rusească! Mi-am amintit că, prin anii ’70, la Staatsbibliothek Berlin, când comandam vreo tipăritură cu litere gotice, cu „fracturi”, bibliotecarele mai tinere mi-o arătau, întrebându-mă dacă aceea era cartea pe care o voiam: în RDG nu se mai învăţa alfabetul compromis de propaganda nazistă!

 
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri