Caută 
1 MIN
Potrivit World Values Survey (Valul 6, 2010-2014), la întrebarea „Dacă, în viitor, munca va avea o mai mică importanţă în vieţile noastre, consideraţi că această schimbare ar fi un lucru bun, un lucru indiferent, sau un lucru rău?”, răspunsurile vin după cum urmează:
Australia: un lucru bun, 39,1%; mi-e indiferent, 40%; un lucru rău, 18,2%
Germania: un lucru bun, 41,9%; mi-e indiferent, 17,8%; un lucru rău, 37,9%
Noua Zeelandă: un lucru bun, 34,2%; mi-e indiferent, 38,4%; un lucru rău, 23,5%
Olanda: un lucru bun, 24,7%; mi-e indiferent, 30,9%; un lucru rău, 26,6%
Spania: un lucru bun, 31,7%; mi-e indiferent, 14,6%; un lucru rău, 46,5%
Statele Unite: un lucru bun, 29,6%; mi-e indiferent, 35,2%; un lucru rău, 33%
Suedia: un lucru bun, 44,8%; mi-e indiferent, 14,5%; un lucru rău, 35,9%.
Pe scurt, în niciuna dintre ţările dezvoltate din spaţiul euro-atlantic şi cercetate în Valul 6 al WVS ideea că munca ar fi o valoare fundamentală nu mai întruneşte acordul majorităţii cetăţenilor, deci nu mai e capabilă să genereze consens moral la nivel social. Renunţarea la ideea că munca este o valoare fundamentală e considerată un lucru rău de mai puţin de 50% dintre respondenţi (şi doar în Spania se apropie de pragul ăsta, cu 46,5%).
Pentru că nu toate statele dezvoltate din zona euro-atlantică au fost prinse în Valul 6, m-am uitat şi pe rezultatele din Valul 5 (2005-2009), pentru următoarele ţări:
Franţa: un lucru bun, 50%; mi-e indiferent, 23,1%; un lucru rău, 24%
Finlanda: un lucru bun, 32,5%; mi-e indiferent, 11,2%; un lucru rău, 53,9%
Italia: un lucru bun, 29%; mi-e indiferent, 20,5%; un lucru rău, 45,6%
Marea Britanie: un lucru bun, 40,3%; mi-e indiferent, 32,9%; un lucru rău, 21%
Norvegia: un lucru bun, 19,3%; mi-e indiferent, 24,8%; un lucru rău, 54%.
Aici trebuie să notez că cercetarea din Valul 5, fiind mai veche, nu surprinde anvergura actuală a respingerii ideii că munca este o valoare fundamentală. Dar chiar şi aşa, rezultatele sunt concludente: doar în două ţări nordice, Finlanda şi Norvegia, ideea că renunţarea la valoarea muncii ar fi un lucru rău depăşeşte 50% din acordul cetăţenilor.
Pe scurt, încă din Valul 5 (2005-2009) se putea constata că ideea potrivit căreia munca reprezintă o valoare fundamentală nu mai poate genera consens moral la nivel social.
Prin contrast, iată rezultatele pentru România din WVS Valul 6 (2010-2014) la aceeaşi întrebare:
România: un lucru bun, 11,5%; mi-e indiferent, 12,3%; un lucru rău, 72%.
Asta arată, printre altele, că România este încă puternic ancorată în valorile vechii lumi, cea în curs de destrămare în Occident.
Valori asemănătoare găsim şi în celelalte state foste comuniste:
Belarus: un lucru bun, 20,3%; mi-e indiferent, 28%; un lucru rău, 51%
Estonia: un lucru bun, 24%; mi-e indiferent, 13,4%; un lucru rău, 58,4%
Polonia: un lucru bun, 24,2%; mi-e indiferent, 17,2%; un lucru rău, 52,3%
Slovenia: un lucru bun, 15,4%; mi-e indiferent, 12,6%; un lucru rău, 67,7%.
Paradoxal, Rusia şi Ucraina sunt mai occidentalizate din punctul ăsta de vedere decât celelalte state foste comuniste:
Rusia: un lucru bun, 66,3%; mi-e indiferent, 20,1%; un lucru rău, 6,5%
Ucraina: un lucru bun, 31,9%; mi-e indiferent, 25,3%; un lucru rău, 31,9%.
Bonus: alte state foste comuniste neprinse în Valul 6, dar prinse în Valul 5 (2005-2009):
Bulagaria: un lucru bun, 17,2%; mi-e indiferent, 15%; un lucru rău, 50,8%
Moldova: un lucru bun, 25,3%; mi-e indiferent, 20,7%; un lucru rău, 49,2%
Serbia: un lucru bun, 17,5%; mi-e indiferent, 14,7%; un lucru rău, 55,9%
Ungaria: un lucru bun, 13,8%; mi-e indiferent, 20,9%; un lucru rău, 63,3%.
După cum se vede, România este cea mai conservatoare susţinătoare a vechii lumi dintre statele foste comuniste, urmată de Slovenia şi de Ungaria.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
