Agenţia de protecţie a alegătorului

Este înduioşătoare grija arătată românilor de către reprezentaţii fostei Puteri. După Emil Boc, Vasile Blaga, Andreea Paul-Vass plus mulţi alţii, şi Mihai Răzvan Ungureanu a deplâns soarta tristă a poporului. Cu un ton lugubru, gnomic, fostul premier a anunţat un 2014 devastator pentru plătitorul de taxe. În opinia lui Ungureanu, România este în grav pericol de disoluţie din cauza măsurilor profund eronate luate în ultimul an de către USL.

Poate că aşa o fi, cine ştie?, dar dacă cei din fosta putere ar fi sinceri îngrijoraţi de soarta vitregă a bietului român, atunci ar proceda cu totul altfel. Ar renunţa la logoree, şi ar promite solemn, de pildă, înfiinţarea, cu prima ocazie, a unei Agenţii de protecţie a alegătorului, care să vegheze neabătut la respectarea promisiunilor candidaţilor din campaniile electorale. Iar în cazul în care o bucată consistentă din calupul slăninos al angajamentelor electorale nu va fi fost îndeplinit, ar promite, tot solemn, sancţiuni drastice, preferabil pecuniare, pentru fiecare ales mincinos. Căci, dacă inducerea în eroare a consumatorului de către o firmă necinstită e firesc să fie pedepsită, de ce nu s-ar pedepsi şi reaua credinţă a alesului?

Ar mai făgădui, de pildă, că orice ministru va propune, în maximum o lună de la învestitură, o echipă şi un program de lucru, care să conţină toate proiectele asumate per mandat, desfăşurate pe obiective, etape şi termene precise, orice abatere de la plan, conducând la o demisie de onoare. În acest fel, poate că nu am mai avea tot felul de golani numiţi în posturi de miniştri şi nici atâţia infractori aciuaţi în Parlamentul României.

S-ar putea răspunde că astfel de decizii de natură vindicativă ar trebui lăsate la latitudinea electoratului, dar, în mare măsură, bietul alegător habar n-are ce face de vreo 24 de ani încoace şi mai bine. Când absolut toate sondajele arată că mai mult de 50% dintre cei care-şi exercită votul, nu ştiu pe cine au trimis în Parlament, atunci nu mai poţi invoca înţelepciunea atavică a românului, că nu e de unde. Iar când Avocatul Poporului în loc să lupte pentru popor, fie se uită intenţionat în altă parte, fie îşi dă demisia, atunci e clar că omul simplu nu are alături de el nici instituţiile care ar trebui să-l protejeze împotriva abuzurilor mafiei politice.

Dar cei din PDL se feresc să promită aşa ceva, la fel cum şi cei din USL s-au ferit să făgăduiască vreodată aşa ceva. Este dovada irefutabilă că politicienii, indiferent de culoarea partidului în care au aterizat, sunt primii care recunosc faptul că nu-şi vor duce niciodată la îndeplinire promisiunile din campanii. Prin urmare, odată numiţi în Executiv, sau ajunşi în Legislativ, ei nu mai formează echipe, ci găşti sau bande, care uneori, dar rar de tot, se transformă în loturi. Dar Justiţia îşi face atât de rar şi atât de prost treaba, încât nu te mai poţi baza decât pe orbirea ei.

De aceea, de 24 de ani, APA trece, dar bolovanii rămân în politică.

Publicitate și alte recomandări video