Banii n-aduc fericirea

* La cât de fierbinţi au fost ultimele zile, ne mirăm că încă n-a dat firul ierbii, că pomii nu s-au umplut de flori şi că pe cer nu zboară papagali şi flamingo roz. La câtă energie se consumă pe marginea evenimentelor politico-infracţionale, s-ar putea asigura curentul pentru mii de sate care au, deja, Internet. Din desfăşurarea de forţe toţi au de câştigat: poliţiştii, procurorii şi judecătorii au activitate şi îşi iau salariile, întocmai ca realizatorii de emisiuni, care au prins subiecte grase, şi reporterii de pe teren, care patrulează lângă sediul DNA şi cel al Poliţiei, analiştii şi comentatorii invitaţi să dea cu părerea mai fac şi ei un ban etc. Datorită unor politicieni şi oameni de afaceri necurate, care au furat, mulţi alţii reuşesc să ducă acasă, la copii, o pâine! Cam aşa ceva ar putea spune în anchetă inculpaţii: că au asigurat locuri de muncă…

* Că veni vorba despre sume: am prins miercuri, la Ştirile ProTV, un material din care un extraterestru nimerit pe Pământ ar fi înţeles că românilor le ies banii pe nas şi pe urechi. Era vorba despre un local de fiţe în care se gătesc hamburgeri de fiţe la cam 1500 de lei bucata. Mai mult decât multe salarii. Hamburgerul, la origine, e o mâncare pentru grăbiţi, pentru cei fără bani de şaormă, pentru şoferi de cursă lungă etc.; ăştia, din jurnal, erau făcuţi dintr-o chiflă colorată cu cerneală de sepie şi poleită cu aur (pe bune!) în care se băga n-am reţinut ce, că încă nu ne revenisem după faza cu chifla. Ce poate conţine, la suma asta? Pieliţe de sub limbi de păsări Phoenix? Timpane din urechi de inorog? Cică există clienţi destui, iar unii comandă şi pentru acasă; e gustul fiecăruia, de fapt, fiecare face ce vrea cu banii lui, dar bănuim că, totuşi, au să se mai împuţineze clienţii ăştia, dacă se continuă cu arestările. Ne pare greu să credem că ar putea cineva să dea pe o chiflă 1500 de lei câştigaţi din muncă; să fim noi bucătarii, am pune, în loc de foiţă de aur, staniol galben de la bomboanele de pom şi, în loc de cerneală de sepie, creion chimic cu scuipat. Iar în ele, rumeguş din ascuţitoare, cum pun elevii în tartinele proştilor clasei, în pauza mare. Nu doar boieria se plăteşte!

* Europa tremură ca în prag de 1 septembrie 1939, dar alaltăieri am aflat de la ştiri (un material lung şi bogat ilustrat) că există şi probleme mari pe continent: cică radiaţiile UV (ultraviolete, deci) folosite la aplicarea lacului de unghii semipermanent strică pielea de pe mâini! Groaznic! Mai rău ca radiaţiile nucleare de la o bombă atomică pe care e posibil s-o dea careva (că e de unde, sunt destule)! Să vedeţi că separatiştii ruşi au să folosească, în estul Ucrainei, arme speciale, pe bază de ultraviolete şi lac de unghii semipermanent! Totuşi, avem o nedumerire legată de cuvântul "semipermanent". Păi, permanent e ceva definitiv, fără sferturi sau jumătăţi, înseamnă mai mult decât bătut în cuie, că şi cuiele ruginesc. Cam ca moartea: aţi auzit vreodată cuvântul "semimort"?

* Când ceva aduce bani buni (nu ne mai referim la ciordelile din politică), se refoloseşte reţeta până se scămoşează, apoi se dă la alţii. Aţi văzut, de exemplu, filme cu sequels; cum ar veni, după "Killerii Ucigaşi" este "Killerii Ucigaşi Contraatacă", apoi "Răzbunarea Killerilor Ucigaşi" – până la " Killerii Ucigaşi la Munte şi la Mare". Aşa e şi cu serialul "Aşii Amanetului" de pe History: după cel cu amanetul din Las Vegas a apărut încă unul, în Louisiana, urmat de unul din Marea Britanie, unul din Australia şi, în curând, pe micile noastre ecrane, Aşii Amanetului din Africa de Sud. În ritmul ăsta se va ajunge în curând şi la "Aşii Amanetului din România". Va fi nostim: un serial cu cetăţeni care vin rangă, în toiul nopţii,să-şi amaneteze butelia, carpeta sau proteza dentară a soacrei, că au rămas fără bani de consumaţie. Nostim şi instructiv, mai ales! Week-end vesel să avem cu toţii şi să vă pregătiţi încă de acum pentru sărbătorile care marchează începutul primăverii: 1, 8 şi, mai ales, 9 Martie!