Cifre nemţeşti cu umbre şi lumini

luni, 19 decembrie 2016, 02:50
1 MIN
 Cifre nemţeşti cu umbre şi lumini

Cum nu pot să nu cumpăr câte un ziar pe zi, chiar şi când sunt în Germania, evident că iau cel mai accesibil, adică „übertabloidul” (cum i-a zis recent Traian Ungureanu în Gazeta sporturilorBild, care costă 90 de cenţi (doar 80 în Bavaria!?), iar duminica – Bild am Sonntag (BamS). Şi iar am adunat diverse materiale & informaţii potenţial utile.

Printre acestea – o serie de cifre nemţeşti grăitoare despre ce-nseamnă (cam) singura ţară din UE (pe lângă Marea Britanie, dar asta şi-a luat deja adio de la UE) care, la o adică, ar putea face faţă şi singură în contextul globalizării. Dar, veţi vedea, printre cifrele remarcate sunt şi unele care nu-s prea măgulitoare pentru ditamai forţă economică…

Rămaşi de căruţă

Chiar primele dintre ele (culese din BamS – „Avem nevoie de-o taxă de solidaritate cu ruralul?”, 27.11.16) se numără printre cele din urmă de mai sus: „Internetul rapid (cel puţin 30 MB/sec.) e condiţia de-a nu rămâne de căruţă. Dar 52% din gospodăriile din mediul rural n-au acces la el.” Vă vine să credeţi? „Cel puţin 30 MB/sec”!??

Că mediul rural german (cel situat la distanţă considerabilă de marile aglomerări urbane (unde-s locuri de muncă şi infrastructură ca lumea) e şi el pe cale să se „golească” o arată exemplul medicului de ţară Klaus-Rüdiger Ganz (63) din Jatznick (Mecklenburg-Vorpommern, 2300 de locuitori): „Cea mai mare problemă a mea e proasta infrastructură digitală. În cabinetul meu am o conexiune internet cu 4,8 MB/sec. Asta-nseamnă că durează mai mult de-o jumătate de oră să transmit nişte documente”. Asta sună de sfârşitul anilor 1990, nu?! Aviz responsabililor de pe la noi: şi-n România, zone-ntregi rurale stau să moară încet, dar sigur! Poate şi în România ar fi nevoie de-o taxă de solidaritate cu mediul rural!

Victoriuţa cu aplauze

După realegerea Angelei Merkel ca preşedintă a CDU, Bild (07.12.16) a titrat „89,5% – victoriuţa lui Merkel”. Asta întrucât cancelara germană a înregistrat al doilea cel mai prost rezultat de când e aleasă preşedinta Uniunii Creştin-Democrate. Cel mai prost îl înregistrase în 2004 (când a fost aleasă pentru al treilea mandat de doi ani – de reţinut că CDU îşi alege preşedintele odată la 2 ani!), cu „doar” 88,4% din voturi. Cel mai bun – în 2012, cu 97,9%.

Aici nu pot să trec peste altă statistică, una aşa, mai „frivolă”, cu minutele de aplauze obţinute de Merkel din partea participanţilor la congres după discursurile ei, pe care am văzut-o în ziarul local Gäubote din Herrenberg: deci, la al doilea cel mai prost rezultat, Merkel a obţinut al doilea cel mai bun timp de aplauze – 11 minute. Cele mai multe aplauze le primise în 2005 – 13 minute!

Top 10 firme germane din SUA

Dintr-un alt articol din Bild („Se teme economia germană de stâlpul infamiei de pe Twitter al lui Trump?”, 08.12.16), redactat în urma atacului lansat de Trump pe Twitter împotriva firmei Boeing (apropo de costul „exagerat” al avionului prezidenţial Air Force One…), am cules topul firmelor germane care activează în SUA: „Primele zece cele mai mari firme germane din SUA (Daimler, VW, T-Mobile, BMW, BASF, Siemens, Bayer, Fresenius, Bosch, Aldi) au avut acolo în 2015 o cifră de afaceri de 223 de miliarde de dolari (207 mrd. de euro), având 483.000 de angajaţi.”

Enorm, aş zice, şi mă-ntreb dacă SUA lui Trump îşi vor continua războiul (mulţi nemţi aşa percep lucrurile) cu firmele auto germane (dar nu numai), pentru că în cele din urmă s-ar putea să pericliteze tocmai una din promisiunile lui Trump realizând nu noi locuri de muncă pentru americani, ci distrugând locuri de muncă!…

Nemţi stresaţi

O cifră obţinută colateral (dintr-o tabletă semnat de scriitoarea Dora Heldt în revista trimestrială gratuită buch aktuell (ed. de iarnă 2016/2017) spune că un studiu a relevat faptul că aproape 70% dintre germani se consideră stresaţi. „Motivele sunt diverse: cerinţe prea mari la slujbă, continua contactibilitate, valul informaţional zilnic, crescânda aglomeraţie-n trafic, zgomotul din oraşe şi densitatea de activităţi din timpul liber.”

De reflectat cam cum stau românii în privinţa asta – culmea (au ba): mă tem că nu departe de nemţi…

Luminiţe

În încheiere, o cifră de sezon – sezonul sărbătorilor de iarnă. Nu mai ştiu unde am văzut-o, dar e impresionantă: ştiţi câte lumini şi luminiţe (mai toate leduri, cred) decorative existau la început de decembrie în Germania? 9,5 miliarde! Cum le-or fi numărat? Okay, bănui că e o cifră estimativă, calculată probabilistic, habar n-am. Oricum, de Crăciun sigur vor fi fiind deja peste 10 miliarde de luminiţe. În ce mă priveşte, am împărţit numărul de luminiţe (cca. 10 mrd.) la cel al populaţiei (81 de milioane): pe cap de locuitor neamţ, mi-au ieşit 123 de luminiţe.

Câte-or fi pe la noi? Sensibil mai puţine, desigur. Dar important e, nu-i aşa, lumina din suflet – şi s-o vedem mereu şi pe Luminiţa de la capătul tunelului. Astea fiind spuse, doresc tuturor cititorilor sărbători luminate şi luminoase deopotrivă!

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

Comentarii