Codul lui Ponta

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de PSD pentru viitoarele alegeri locale constă în desemnarea preşedinţilor de CJ prin vot indirect. Astfel, şeful Consiliul Judeţean nu va mai fi votat de către cetăţeni, ci va fi ales din rândul consilierilor, iar soarta sa de şef va depinde în totalitate de alianţele politice de circumstanţă. Accentul se mută din nou de la om la partid.

Potrivit reformatorului de serviciu Valeriu Zgonea, PSD vrea să recâştige încrederea electoratului tăind din puterea discreţionară a baronilor locali, aceşti fiind de regulă chiar şefii de CJ. Răspunsul celor vizaţi, în frunte cu celebrul Marian Oprişan, nu s-a lăsat aşteptat şi a constat într-o lungă serie de înjurături, din care nu au lipsit cuvinte şi expresii triviale precum "mizerie", "cârdăşie", "şmecherie", "corupţie" şi "Ponta nu ştie ce e democraţia"! Baronii nu exclud o revoltă devastatoare, care să rupă cel mai mare partid din România în două. Dar nici varianta de a lua cu asalt primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ. Ca viitori candidaţi!

Mutarea conducerii PSD pare a veni împotriva spiritului mult promisei reforme administrativ-teritoriale. Dacă până acum un an se vorbea de regiuni (în loc de judeţe) şi de guvernatori cu puteri uriaşe, acum decizia se întoarce la primari şi la consilieri. Experienţa ne-a arătat însă că nici cei mai vrednici primari nu se pot angaja în proiecte de maximă anvergură, care să producă o schimbare de esenţă a locului în care trăim. Căci dacă un guvernator destoinic ar fi putut lupta cu succes pentru o (bucata mare de) autostradă, un primar ordinar abia acoperă găurile din asfaltul străzilor centrale şi abia strânge o părticică din gunoiul împrăştiat pe spaţiile verzi. Să nu uităm că, în România, (cu excepţia Capitalei) o urbe foarte mare depăşeşte rar 300.000 de locuitori! Prin urmare, oraşele noastre par a fi condamnate la un provincialism perpetuu.

Nu am nici o îndoială că, ajutat şi de DNA, Ponta forţează nu o primenire a cadrelor de partid, ci o schimbare de generaţie la nivelul PSD. Din multe motive, actualul premier nu-i poate controla pe marii şi vechii baroni ai partidoiului. Extrem de influenţi în interiorul unui judeţ, greii ca Oprişan, Constantinescu, Benea, Stănescu etc. vor reprezenta întotdeauna o ameninţare la adresa liderului de partid care se bagă prea mult în seamă. Pe vremuri, Năstase a picat rău de tot pentru că a încercat – ce tupeu! – să-i jecmănească. Pe unii dintre cei de sus îi va sălta DNA, dar ce vor face ceilalţi?

Dacă vrea să rămână în fruntea PSD, Ponta este obligat să reinventeze partidul care l-a făcut mare. Un prim pas a fost acela de a transfera cea mai mare parte din eşecul prezidenţialelor pe umerii pesediştilor din teritoriu, transformând PSD într-o formaţiune vinovată. Dar care se poate mântui rapid, schimbând acolo unde trebuie. Şi cu cine trebuie. Spre deosebire de Năstase, care a rămas singur după înfrângere, Ponta îi are alături pe lupii cei tineri din PSD. Iar ei trebuie recompensaţi, promovaţi şi infiltraţi în toate structurile de partid şi de stat. Sforţările lui Victor Ponta, care se regăsesc nu doar în modificările propuse Codului Electoral, urmăresc o redefinire a tipului de putere pesedistă. Privind atent, descoperi că Ponta fărâmiţează, egalizează, transferă şi în acelaşi timp super-centralizează decizia în cadrul PSD şi nu numai, cu scopul clar de a-şi impune propria putere. Cei răniţi nu vor ezita să contraatace la momentul oportun. Cine va câştiga?