Datoriile vizate pot proveni din impozite, taxe, contribuţii sociale obligatorii etc. datorate bugetului general consolidat. La acestea se adaugă amenzile dar şi obligaţiile fiscale accesorii, datorate şi neachitate. Excepţia o constituie obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă (inclusiv accesoriile aferente) şi sumele datorate fondului de risc ca urmare a împrumuturilor externe garantate de stat. Stingerea efectivă prin conversie în acţiuni (întotdeauna la valoarea lor nominală) a obligaţiilor bugetare are la bază certificatul de atestare fiscală – care reflectă obligaţiile ca atare la un moment dat – şi reclamă respectarea dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi. Totodată, este obligatorie respectarea procedurilor privind ajutorul de stat (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2016.htm#__RefHeading__3681_1651101228). Pentru că am amintit aici de situaţia când nu se poate apela la calea în dicuţie, repectiv atunci când obligaţiile fiscale apar în raport cu fondul de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat, să amintim că această excepţie urmează a fi extinsă şi pentru cazul împrumuturilor interne.

Intenţia rezultă din cuprinsul unui proiect de OG care propune amendarea CPF, respectiv a Legii nr. 207/2015 (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectOGmodifCPF_24082017.pdf). Drept motivaţie invocată de factorii guvernamentali legat de ceea ce s-ar încasa efectiv dacă se recurge la valorificarea acţiunilor obţinute prin conversie, apare faptul că dacă luăm în considerare „obiectivul fondului de risc, acela de sursă de plată de către MFP a obligaţiilor entităţilor garantate sau subîmprumutate”, nu se contribuie mai deloc la consolidarea lichidităţii fondului. Faptul care ne apare evident este că lichiditatea trebuie să fie cea mai importantă caracteristică a fondului de risc. Aceiaşi factori, în Nota de fundamentare a proiectului legislativ amintit, susţin ad litteram că „Din acest punct de vedere, conversia obligaţiunilor în acţiuni/titluri de valoare ar duce la constituirea unei surse extrem de puţin lichide de plată şi a cărei monetizare/valorizare s-ar realiza în condiţii extrem de defavorabile (…)” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectOGmodifCPF_24082017.pdf). Explicaţia defavorabilităţii (financiare) care intervine este dată tocmai de constatarea facilă că acţiunile sunt emise de companii situate pe poziţii de default (în situaţie de neplată). Toate acestea nu i-au lăsat Executivului decât posibilitatea amendării CPF.

Remarcăm în treacăt  că intervenţiile „din mers” asupra textului CPF se îndesesc, în mai puţin de un an şi jumătate având de-a face cu Legea nr. 358/2015 privind aprobarea OUG nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (CF) şi a Legii nr. 207/2015 privind CPF, Legea nr. 82/2017 privind aprobarea OUG nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, OUG nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind CPF etc. Drept urmare, excepţia comentată de noi priveşte (în viitor, după adoptarea proiectului de OG): „obligaţiile fiscale către fondul de risc ca urmare a împrumuturilor interne şi externe garantate de stat şi a subîmprumuturilor acordate urmare contractării de împrumuturi interne şi externe de către stat.” 

Publicitate și alte recomandări video