Cu bune şi cu rele

Acum câţiva ani un grup de parlamentari, poate şugubeţi, ori poate foarte serioşi, dar care aveau un exacerbat simţ al „simetriei” şi „echilibrului” au iniţiat un proiect de lege prin care programele de ştiri din cadrul televiziunilor şi radiourilor să difuzeze în mod egal ştiri pozitive, cât şi ştiri negative. Nu le cunosc nici numele, nici apartenenţa politică, şi sunt convins că o încercare de a afla autorul (sau autorii!) ar fi o întreprindere de prisos. Nu sunt sigur dacă acest proiect de lege a trecut sau nu de cele două camere ale Parlamentului, dar un lucru e clar: Mass-Media românească, poate mai mult ca niciodată, suferă în această campanie electorală de o tulburare bipolară evidentă. Asta-i boală gravă! Dar dacă facem un bilanţ aritmetic dintre ştirile şi comentariile pozitive la adresa unor politicieni de la televiziunile ce aparţin unor grupuri de interese amice cu ştirile şi comentariile negative de la televiziunile ce aparţin grupurilor de interese inamice, obţinem un echilibru perfect, simetrie. Oricum, personajele politice implicate în campanie sunt (sau devin!) unele mai antipatice decât altele şi nu sunt nicidecum “bune”, aşa cum îşi scriu sub benere! Dorindu-le ca de tot ce ne fac ei (politicienii) nouă să se bucure din plin şi domniile lor, am să mă opresc aici, încercând să caut “simetria” prin infrastructura de transport ieşeană.

Aflăm din presa locală că autorităţile intenţionează să facă trei treceri de pietoni semaforizate pe drumul european în zona Valea Lupului. Fără îndoială, ştire pozitivă! Dar pentru a asigura “echilibrul”, am să mă întreb oare ce au avut autorităţile în vedere când au montat monştrii de beton din mijlocul aceleiaşi străzi. Să securizeze cele două sensuri!? Aş! Sunt periculoase şi pentru şoferii care circulă prudent, mai ales în zona Antibiotice unde drumul capătă profilul ce-l caracterizează până pe la Afumaţi, Ilfov. Acum o săptâmână, prin una dintre cele câteva fante rămase deschise în zidul de beton, un şofer dorea să treacă pe celălalt sens, punându-se în pericol atât pe el, cât şi pe ceilalţi participanţi la trafic. Ăsta e clar un fapt negativ!

Tot din presă aflăm că pasajul din Fundaţie va fi funcţional până la finalul anului ăsta. Ştire pozitivă, dar hai s-o temperăm niţel. După ce am aflat că două autobuze ar putea trece unul pe lânga altul prin pasaj (probabil, fără retrovizoare şi doar după ce şoferii au absolvit un curs intensiv de circulaţie prin pasaje strâmte), ce ne-ar mai putea ostoi neîncrederea în marile proiecte ale Iaşului? Doar faptul că pe sensul de circulaţie către Păcurari, banda ce vine din pasaj se întâlneşte direct cu banda de deasupra, fară a exista posibilitatea de lărgire a şoselei pentru a se asigura accesul în condiţii de siguranţă a celor două fluxuri fără a bloca intersecţia cu o coadă de maşini la un semn de cedează trecerea. Să fie pozitiv faptul că o construcţie menită să fluidizeze traficul, devine un obstacol!?

Cu siguranţă aţi observat că străzile au fost revopsite acum o lună, zic autorităţile, cu profesionalism (cf. presei locale). Să urmeze autorii desenului rutier şi autorităţile toate însemnele de pe caldarâm! Le propun intersecţia de la Târgu Cucu, unde dacă ar urma marcajele ar fi imposibil să nu provoace vreun accident, sau să intre, respectând toate geometriile, în intersecţiile mult-prea-haşurate ale Păcurarilor sau de aiurea.

Să lăsăm “meschina” scară a intravilanului şi să ne plasăm în contextul marilor proiecte naţionale. Aflăm că Iaşii va fi situat pe o foarte importantă relaţie rutieră a Europei (ştire pozitivă), dar această relaţie nu va avea profil de autostradă, ci de drum expres, dar asta e doar una dintre ştirile negative, pentru că dacă privim harta ce însoţeşte documentul, observăm că Iaşii se regăseşte spre periferia relaţiilor, nu numai la nivel naţional, ci şi regional.

Am lăsat la urmă “cireaşa de pe tort”, aeroportul. Are acum pistă de 2400 de metri lungime, capabilă să primească aproape toate categoriile de aeronave; un proiect aşteptat de ieşeni de mai bine de două decenii, şi pe baza căruia s-au câştigat numeroase alegeri de către personaje politice care n-au făcut nimic. Pe lângă această ştire, fără îndoială pozitivă, mai avem câteva – Tarom-ul introduce o cursă către Dublin, iar WizzAir vine cu trei curse low-cost.

Dacă nu mă înşel, chiar în aceeaşi zi cu inaugurarea celor 2400 de metri de pistă a avut loc la Bucureşti o întâlnire dintre ministrul transporturilor Ioan Rus şi reprezentanţii aeroporturilor din ţară în care s-a discutat secţiunea din masterplan dedicată transporturilor aeriene. Aici e ştirea negativă. În articolul din ZdI intitulat Ieşenii, ieftin de cumpărat de către guvernanţi. Bani pentru Aeroport, cât pentru o haltă aflâm că aeroportul din Iaşi va primi de 9 ori mai puţini bani pentru investiţii, decât aeroportul băcăuan, până în 2020, adică 11,3 milioane euro, chiar mai puţin decât aeroportul din Tulcea, ce nu are nici o cursă regulată. Locul atribuit Iaşului în sistemul aeroportuar naţional de către autorităţile de la Bucureşti se bazează pe un studiu realizat cu datele din 2011, când aeroportul ieşean ocupa o poziţie modestă. Dar mai există o şansă, având în vedere faptul că discuţiile de la Ministerul Transporturilor nu au dus la o concluzie fermă. “Aeroporturile din ţară urmează să trimită Ministerului informaţiile actualizate în cursul săptămânii viitoare. Până la sfârşitul lunii, masterplanul ar trebui modificat, după consultarea şi a reprezentanţilor firmelor din industria aeronautică. “ Aici vom avea nevoie de forţa de negociere şi de inteligenţa autorităţii aeroportuare ieşene, dar şi a aleşilor noştri locali, care sper să demonstreze că nu sunt aşişderea mai marilor politicieni de la Bucureşti.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi