„Cuza: un aparat supradimensionat, plin de pile şi interese personale”

Situaţia financiară delicată în care se află Universitatea „Al.I. Cuza“ îi determină pe profesorii din instituţie să îşi spună nemulţumirile cu glas tare. Săptămâna trecută, Liviu Antonesei a demisionat din Senatul universitar printr-o scrisoare publicată pe blog. Ieri, colegul său, Tiberiu Brăilean, profesor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, a fost „invitat“ pe acelaşi blog, unde a postat o analiză a cauzelor care au contribuit la crearea deficitului financiar de la „Cuza“. Acesta a criticat nerespectarea codului moral şi planul managerial idealist, în care au fost minimalizate efectele crizei. În replică, rectorul Vasile Işan susţine că nu i se par fireşti astfel de ieşiri publice, mai ales când contribuţiile personale la dezvoltarea Universităţii nu sunt remarcabile.

 

 

În aşteptarea publicării raportului oficial al rectorului privind starea universităţii, colectivul didactic caută vinovaţii pentru sărăcia din instituţia ieşeană. Trecând de la subfinanţarea învăţământului superior românesc la viziunea managerială, profesorii de la „Cuza“ pun sub întrebare transparenţa din instituţie. „Eu adun materiale, cifre pentru o nouă analiză. E o secretomanie de parcă ar fi secrete de stat. E o problemă lipsa de transparenţă. Tot ce este netransparent permite proceduri la marginea legii sau abuzuri. Cu chiu, cu vai, s-a recunoscut că e criză. Nu e normal să aflăm toţi?“, a declarat Liviu Antonesei, profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Conform datelor postate pe blogul său, deficitul bugetar de la „Cuza“ ar fi de aproximativ 3,5 milioane de euro. „Nici dacă ar veni toţi banii datoraţi de autorităţile naţionale şi europene pentru programele de cercetare şi postdoctorale, deficitul nu ar fi acoperit. Oricum, bate un vânt destul de trist, altfel n-ar fi demisionat în bloc membrii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice“, comentează cunoscutul scriitor. În analiza sa, şi Tiberiu Brăilean subliniază că problemele din Universitate au început să apară încă de la sfârşitul mandatului fostului rector, Dumitru Oprea, care nu a elaborat o strategie de management preventivă şi ar fi întreprins cheltuieli care nu erau necesare. „În primul rând, s-au cumpărat, închiriat, construit clădiri dispensabile la vreme de criză, care şi acum stau, în parte, neutilizate. Cea mai cunoscută este cea de la Romtelecom“, spune economistul. De cealaltă parte, conducerea UAIC a susţinut întotdeauna că negocierile pentru chiria respectivului corp au fost în favoarea Universităţii, care plăteşte lunar o sumă acceptabilă. Nici achiziţiile făcute pentru cercetare nu sunt privite cu ochi bun de Brăilean, care susţine că aparatura de la facultăţile tehnice este costisitoare, dar uzată moral.

 

 

Dacă Liviu Antonesei acuza „un câmp larg de desfăşurare pentru nepotism, cumetrialitate şi conjugalitate“, invitatul său pe blog atacă „centrele de interese“ şi „un aparat supradimensionat, plin de pile şi interese personale“. Brăilean critică modul în care s-au format echipele de proiecte, un obicei cunoscut în mediul academic, dar tratat cu discreţie maximă. „Pe fondul unei lipse de autoritate, s-au format tot felul de centre de interese, care se hrănesc din banul public. A devenit o modă, de pildă, ca în echipele de proiecte, pe lângă personalul de bază, să fie cooptate persoane din conducerea administrativă, sau din cea academică, tot felul de şefi şi şefuleţi care nu fac decât să fie amabili“, afirmă profesorul de la FEAA. Contactat pentru a comenta afirmaţiile profesorului, rectorul de la „Cuza“ a declarat că nu poate emite o opinie pertinentă, întrucât nu a citit materialul publicat online, dar a caracterizat această acţiune ca fiind neinspirată. „Nu mi se pare firesc. Eu am avut mai demult nişte discuţii cu domnul profesor şi mi-a spus că intelectualul trebuie să se folosească de spiritul critic. Practic, el nu are niciun simţ al loialităţii instituţionale şi îi lipseşte simţul măsurii. El a avut posibilitatea să demonstreze că e capabil să şi construiască ceva, nu numai să critice şi să găsească vinovaţi pe alţii, şi şi-a dat demisia după câteva luni de la conducerea Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane“, a punctat Vasile Işan. În schimb, profesorul Brăilean explică faptul că el nu caută vinovaţi, ci doreşte asumarea unor fapte, pentru a le îndrepta. „Am supus discuţiei colegilor din universitate problemele lor pentru a găsi nişte soluţii, câtă vreme conducerea se dovedeşte incapabilă să le găsească. Nu înţeleg ce este nepotrivit“, subliniază acesta. În ceea ce priveşte demisia de la şefia Departamentului, economistul a specificat că a fost nevoit să ia această decizie din cauza lipsei finanţării respectivei structuri.

 

 

Proiectele din fonduri europene au cauzat şi ele numeroase neplăceri Universităţii, după blocarea fondurilor. Astfel, instituţia a angajat o linie de credit pentru a face faţă cheltuielilor, dar cum rambursarea cererilor a fost mult întârziată, s-a creat un deficit important. Beneficiarii proiectelor POSDRU sunt şi ei nemulţumiţi, pentru că, în ciuda eforturilor conducerii, bursele lor sunt neplătite de luni de zile. „Poate mai multă transparenţă şi oferirea informaţiilor necesare ar fi fost binevenită din partea Universităţii. Comunicarea a fost însă foarte slabă, dezbaterea nu a existat, adevărul a fost înlocuit cu lozinci, instalându-se un soi de secretomanie, de teama presei sau a ratingului“, arată Tiberiu Brăilean. Răspunsul rectorului Vasile Işan este la fel de critic. „Ar trebui să-i fie ruşine, pentru că indirect beneficiază de acele proiecte din fonduri structurale, având doctoranzi. N-ar mai trebui să dăm importanţă la ce spun unii şi alţii pe blog. Mă aştept la astfel de atitudini din partea celor cu personalitate accentuată“, comentează Işan. Lămuriri amănunţite privind starea financiară a universităţii ar trebui făcute la sfârşitul lunii, pe 25 aprilie, în cazul în care Senatul va aviza raportul rectorului pe anul 2012.