În 2017, la Centrul Regional de Transplant (CRT) din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi s-au realizat numai 4 prelevări de organe. Reprezentanţii CRT au identificat 11 potenţiali donatori, însă de la şapte dintre ei nu s-au putut preleva organele din mai multe motive. „În 90% dintre ca­zuri ne confruntăm cu refuzurile familiei, refuzuri fondate pe motive personale: de la criterii de etnie la convingeri personale sau la apartenenţa religioasă. În al doilea rând, la o parte dintre potenţialii donatori, cu toate că avem acceptul fa­miliei, în timpul investigaţiilor se descoperă diferite afecţiuni, cel mai frecvent hepatita B sau C. În al treilea rând, avem cazuri în care medicul legist nu nu dă acceptul pentru prelevare, şi nu putem trece peste punctul său de vedere“, a explicat dr. Raluca Neagu-Movilă, co­ordonatoarea CRTS. Conform medicului, în alte situaţii, potenţialii donatori identificaţi sunt atât de instabili încât înainte să fie declaraţi în moarte cerebrală suferă stopuri cardio-respiratorii în urma cărora nu se mai poate face prelevare de organe. Un exemplu în acest sens a fost înregistrat la începutul anului, în cazul unui ieşean intoxicat cu antigel, supravegheat în ATI în co­mă profundă. Bărbatul a suferit un stop cardio-respirator, înainte de a fi declarat în moarte cerebrală.

Dacă în 2017 la CRT s-au făcut doar 4 prelevări, în 2016 s-au făcut 12 prelevări, în timp ce în 2015 s-au efectuat 14 astfel de intervenţii de amploare. An în care CRT a înregistrat şi cei mai mulţi potenţiali donatori: 41. În cazul celor 27 de potenţi donatori de la care nu s-a făcut pre­levarea, conducerea CRT s-a con­frun­tat cu aceleaşi motive: fie re­fuzul familiei, fie complicaţii incompatibile cu prelevarea.  „Nu pu­tem spune că ne confruntăm neapărat cu o scădere a numărului de donatori. Este o situaţie care poa­te să varieze, cum ne-am obiş­nuit deja. Am avut luni în care am avut şi 4-5 donatori şi luni in care nu am avut niciunul. În ultima lună se pare că au fost mai mulţi, în luna martie, însă nu a fost la fel. La nivel de ţară ne situăm destul de bine. Pe 12 mai, la Ziua Trans­plantului din România, s-a văzut că regiunea Moldovei are un număr aproximativ egal cu celelalte re­giuni din ţară“, a adăugat dr. Raluca Neagu-Movilă. Potrivit medicului, ultimele scandaluri care au avut în vizor activitatea de prelevare şi de transplant nu pot trece neobservate de pacienţi şi de familiile celor care ar putea accepta prelevarea de organe. „Oamenii trebuie să ştie că la baza alocării unui organ pentru transplant sunt nişte criterii clare. Trebuie să ştie că orice decizie luată în această zonă este obiectivă şi spre binele pacientului“, a specificat dr. Raluca Neagu-Movilă.

Acceptul dat pentru cardul de sănătate, degeaba

De ce însă, în cazul unei victime în moarte cerebrală, nu se poate folosi acceptul de prelevare dat anterior de aceasta la medicul de familie, acord înscris în cardul de sănătate? Specialiştii din domeniul activităţii de prelevare de organe spun că, deşi cardul de sănătate conţine informaţia potrivit căreia un asigurat este de acord sau nu să-şi doneze organele, – asiguratul fiind întrebat la activarea documentului medical de acest aspect -, fără o declaraţie notarială prin care îşi asumă şi semnează o astfel de informaţie, răspunsul dat de asigurat medicului de familie nu este de ni­ciun folos.

Al doilea pacient externat de la „Sf. Spiridon“ cu un nou ficat

Pacientul operat de Paşti la centrul hepatic de la Spitalul „Sf. Spiridon“ a fost externat duminică. Bărbatul în vârstă de 47 de ani, din judeţul Bacău, a fost pus pe lista de transplant în a doua jumătate a anului trecut. Pacientul suferea de ciroză hepatică şi de cancer hepatic, după cum au precizat medicii la momentul transplantului. Profesorul Cristian Lupaşcu, coordonatorul centrului de transplant hepatic, a explicat ieri că starea de sănătate post-transplant a bărbatului a evoluat foarte bine. „Pacientul a avut o evoluluţie foarte bună, am putea spune ideală, pentru că rar am auzit şi la centrele care au mai mare experienţă ca un pacient să fie externat la trei săptămâni de la intervenţie. A evoluat bine şi datorită statusului psihilogic: avea 47 de ani, o familie numeroasă şi îşi dorea foarte mult să se reintegreze în societate. Motivaţia lui, dar şi condiţia biologică, statusul preoperator, toate au contat“, a arătat profesorul Cristian Lupaşcu. Pacientul externat duminică a fost beneficiarul celui de-al treilea transplant de ficat realizat la Iaşi în primul an de la înfiinţarea centrului de specialitate.

De ce a plecat  săptămâna trecută un ficat la Bucureşti?

La cea mai recentă prelevare de organe de la Iaşi, săptămâna trecută, s-a prelevat şi ficatul, însă organul nu a fost transplantat în centrul ieşean, ci la Institutul Fundeni, aşa cum „Ziarul de Iaşi“ a relatat atunci. Cu toate că pe lista de aşteptare de la Iaşi s-a identificat un donator compatibil, care a şi fost chemat la Spitalul „Sf. Spiridon“, CRT şi centrul de transplant hepatic nu a făcut publică această informaţie. Totuşi, profesorul Irinel Popescu, coordonatorul centrului hepatic de la Institutul Fundeni, a precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că pacientul identificat de centrul ieşean mai putea fi temporizat, şi că bolnavul care l-a primit ulterior era o urgenţă majoră. În aceste condiţii, cele două centre de transplant hepatic au ajuns la o înţelegere şi au transferat la Bucureşti, spre transplantare, ficatul prelevat. „Noi încercăm să respectăm listele naţionale de aşteptare, dar apelăm şi la o înţelegere reciprocă. În cazul de faţă, gastroenterologii care aveau în evidenţă pacientul primitor au declarat că bolnavul este o urgenţă de gradul 0, care nu mai poate fi temporizată, şi care are nevoie de transplant imediat. Pacientul de la Iaşi (n.r. – care îndeplinea criteriile de compatibilitate) era diagnosticat cu un cancer hepatic şi mai putea fi temporizat, în sensul că i se mai putea face o chemoembolizare. Prin urmare, am găsit înţelegere la profesorul Lupaşcu, iar pentru această înţelegere sigur că Iaşul va primi în compensaţie, la un moment dat, un ficat“, a precizat profesorul Irinel Popescu. Potrivit profesorului Cristian Lupaşcu, pacientul identificat la Iaşi reprezenta un „recipient marginal“, întrucât prezenta o ciroză hepatică asociată cu leziuni de cancer. „Din cauza acestei asocieri pe ciroză hepatică cu leziuni de cancer, pacientul era pentru noi un recipient marginal. Din cauza asta a fost o înţelegere cu Institutul Fundeni. A fost o înţelegere în sensul că, dacă ficatul pe care noi l-am prelevat de la ultimul donator ar fi fost marginal, adică nu de calitate foarte bună, s-ar fi potrivit pe acest pacient, la care speranţa de viaţă oricum nu este cea mai lungă. Din contra, dacă ficatul ar fi fost perfect, – ceea ce s-a întâmplat -, era de dorit ca el să fie transplantat la Bucureşti, unde acea persoană era tânără şi avea nevoie de un transplant de ficat în stare foarte bună“, a detaliat ieri profesorul Lupaşcu. Potrivit medicului, pe lista de aşteptare a centrului hepatic de la Iaşi se află în jur de 10 persoane.

Explicaţii pentru organele prelevate care nu rămân la Iaşi

De regulă, la o prelevare de la Iaşi un rinichi rămâne aici iar celălalt merge la Bucureşti. Ambii rinichi prelevaţi la Iaşi vor rămâne spre transplantare în centrul acreditat abia atunci când echipele chirurgicale vor demonstra că au această posibilitate, spun responsabilii medicali. Coordonatoarea CRT a precizat ieri într-o conferinţă de presă că transplantarea în centrul de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon“ a ambilor rinichi prelevaţi de la un donator depinde de o serie de aspecte. „În primul rând de posibilitatea echipelor chirurgicale de a face transplantul pe viitor. Apoi, de finanţarea pe care o are centrul. Există o discuţie legată şi de numărul de cadre medicale din echipa chirurgicală, dar nu numai. Am avut situaţii cu doi pacienţi compatibili pe lista de aşteptare pentru transplant renal la Iaşi şi, pentru că din toată ţara aceştia doi erau cei mai compatibili, unul s-a transplant la Parhon, iar pe celălalt l-au pus în ambulanţă şi s-a făcut transplantul în alt centru“, a arătat dr. Raluca Neagu-Movilă, medic primar ORL, coordonatoarea CRT.