Ieşeancă achitată după un proces cu miză mare şi acuzaţii grave

Magistraţii Tribunalului Iaşi au decis ieri să o achite de Camelia Berariu, o ieşeancă acuzată de procurori de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals. Judecătorii au decis că în cazul infracţiunii de înşelăciune fapta lui Berariu nu ar fi prevăzută de legea penală în timp ce pentru uz de fals nu s-ar întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni. Tribunalul a mai decis să continuie judecata în ceea ce priveşte solicitările de despăgubiri a patru rude ale Cameliei Berariu, care s-au constituit parte civilă în proces cu 435.000 de euro.
Camelia Berariu a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal după ce ar fi obţinut titlu de proprietate pe un pământ de 1,5 hectare de teren, situat în fosta moşie Rohr, folosindu-se de acte false. Procurorii au menţionat că Berariu a încercat să obţină terenul încă din 1991 atunci cănd a înaintat o cerere de atribuire, în calitatea de moştenitor al bunicilor. Cererea i-a fost respinsă întrucât bunica sa încă mai era în viaţă în acel an. Un an mai târziu, după ce bunica sa a trecut în nefiinţă, Berariu a depus o nouă cerere comisiei de fond funciar, solicitare pentru care a primit aviz favorabil. Nu a putut deveni proprietară pentru că a urmat un lung şir de procese. La acea vreme prefectul judeţului Iaşi a atacat decizia de împroprietărire a femeii în instanţă, litigiul finalizându-se definitiv abia în aprilie 2005, soluţia fiind de asemenea negativă pentru Camelia Berariu. După decizia instanţei a înaintat o nouă cerere de atribuire, ataşând însă şi două declaraţii presupus a fi fost false, din partea celorlalţi patru moştenitori, prin care aceştia menţionau că renunţă la moşie. Pe baza acelor cereri, în septembrie 2007 femeia a devenit proprietar pe cele 1,5 hectare de teren pe care l-a vândut cu 293.000 de euro. În urma unei expertize, s-a stabilit că acel pământ valorează 525.000 de euro. Ceilalţi patru moştenitori au fost cei care au sesizat autorităţile.