AVOCATUL POPORULUI

În ce condiţii se poate renunţa la creditele bancare moştenite

marți, 31 martie 2015, 15:10
3 MIN
 În ce condiţii se poate renunţa la creditele bancare moştenite

”Decesul recent al părinţilor mei a adus cu sine şi o serie de datorii pe care aceştia le aveau la bancă în urma contractării unui credit. În temeiul prevederilor constituţionale privind dreptul la informaţie aş dori să ştiu în ce condiţii se moştenesc creditele bancare, dacă am dreptul să renunţ la creditul moştenit şi în ce condiţii". N.N., Iaşi

Conform prevederilor art. 1106 – 1107 din Codul civil, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine, creditorii succesibilului pot accepta moştenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanţei lor.

Patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atât active (bunuri), cât şi pasive (obligaţii, datorii – credite bancare, împrumuturi, despăgubiri civile pentru daune/ prejudicii produse terţilor, inclusiv datorii ale defunctului faţă de moştenitori), astfel încât moştentorii pot prelua inclusiv datoriile acesteia. Cu alte cuvinte, dacă persoana decedată are un credit, moştenitorul va prelua împrumutul urmând să îl plătească în anumite condiţii.

Aşa fiind conform prevederilor art. 1114 Cod civil, moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimonial succesoral, proporţional cu cota fiecăruia. Cu alte cuvinte, în cazul în care există doar datorii în patrimoniul succesoral, moştenitorul nu este obligat să plătească aceste datorii din sursele personale, întrucât moştenitorii răspund pentru datoriile defunctului doar cu bunurile din patrimoniul succesoral.

În ceea ce îl priveşte pe legatarul cu titlu particular, art. 1114 alin. (3) Cod civil prevede că acesta răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului (dispoziţie testamentară) dacă:

– testatorul a dispus expres în acest sens;

dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;

celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.

Aşa cum precizam mai sus, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine şi în consecinţă moştenitorul poate renunţa la moştenire şi astfel nu poate fi obligată să plătească creditul.

Renunţarea la moştenire nu se presupune (art.1120 C.civ.), este un act juridic unilateral, expres şi solemn prin care succesibilul declară, în termenul de opţiune succesorală, că nu îşi însuşeşte titlul de moştenitor, considerându-se astfel că nu a fost niciodată moştenitor (art. 1121 C.civ.).

Însă precizăm totodată că în situaţia în care creditorii succesibilului consideră că acesta a renunţat la moştenire în frauda lor, au posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată în termen de trei luni de la data la care au luat la cunoştinţă de renunţare, dată care poate fi alta decât cea în care a avut loc renunţarea. Admiterea de către instanţă a revocarii renunţării are ca efect producerea consecinţelor juridice ale acceptării moştenirii de către succesibilul debitor numai în privinţa creditorului şi în limita creanţei sale.

Consilier Carla Cozma – coordonator Biroul teritorial Iaşi, instuţia Avocatul Poporului

 

Comentarii