Caută 
3 MIN
Magistraţii i-au respins contestaţia omului de afaceri Michael Nseir împotriva lichidatorului judiciar Rovigo SPRL, care i-a trecut suma pe care o are de recuperat de la Terom în rândul creanţelor chirografare şi nu în dreptul celor garantate. Creanţa provine dintr-o afacere dubioasă cu terenurile fostului producător de fibre şi fire.
Omul de afaceri de origine siriană Michael Nseir (FOTO) are tot mai puţine şanse de a recupera creanţa de un milion de euro de la falita Terom SA. Magistraţii de la Tribunalul Iaşi i-au respins contestaţia depusă împotriva lichidatorului judiciar Rovigo SPRL, care i-a trecut suma pe care o are de recuperat de la Terom în rândul creanţelor chirografare, care nu au întâietate la distribuirea fondurilor. Relaţia contractuală ce priveşte prezentul litigiu dintre Terom şi firma International Export Import a lui Nseir a început în 2007, când sirianul a achiziţionat mai multe terenuri din patrimoniul fostului Combinat de Fibre Sintetice cu suma de 4,4 milioane lei.
După intrarea în insolvenţă, administratorul judiciar a reuşit să aducă terenurile înapoi în patrimoniul Terom deoarece acestea erau sub sechestru la momentul vânzării, iar Michael Nseir a fost trecut în tabelul creditorilor cu suma plătită la efectuarea tranzacţiei, la categoria creanţelor chirografare. Potrivit legii insolvenţei, întâietate la plată au creditorii garantaţi şi salariaţii. Astfel, în cele mai multe cazuri, creanţele chirografare rămân neachitate deoarece preţurile activelor scad prin lichidare şi devin insuficiente pentru îndestularea întregii mase credale. Din acest motiv, International Export Import a şi depus contestaţie la tabelul definitiv al creanţelor solicitând să aibă întâietate la primirea datoriei. În cerere, Nseir a considerat înscrierea în tabel ca nelegală, deoarece la data primirii sentinţei prin care a restituit terenurile către Terom era începută procedura insolvenţei, ceea ce face din creanţă să fie născută după data deschiderii procedurii. Totodată, Nseir a solicitat şi să primească dobândă la această datorie din 2012, când a fost introdusă acţiunea pentru recuperarea terenurilor, până în prezent, în timp ce lichidatorul a cerut, prin întâmpinare, respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
Ce spune judecătorul
Analizând argumentele ambelor părţi, judecătorul sindic a decis să respingă contestaţia lui Michael Nseir şi să păstreze în categoria creanţelor chirografare suma pe care sirianul o are de primit. În primă fază, judecătorul nu a putut considera creanţă curentă suma cerută de Nseri pentru că în litigiul iniţial terenurile au ajuns în patrimoniul Terom, deci s-a revenit la situaţia dinaintea semnării contractului, ceea ce face ca acea creanţă să fie anterioară deschiderii procedurii. „Rezultă aşadar că lichidatorul judiciar avea obligaţia înscrierii acestei creanţe într-un tabel preliminar de creanţe şi nu unul definitiv. Însă, în ceea ce priveşte rangul şi întinderea creanţei, cum nu există nicio dispoziţie legală care să ofere o protecţie distinctă acestui creditor, creanţa va avea rangul de creanţă chirografară”, a notat judecătorul sindic. De asemenea, în motivare s-a menţionat că, în condiţiile în care în cadul procesului anterior nu au fost solicitate accesorii la suma de circa un milion de euro, Nseir „nu poate critica în acest cadru procesual întinderea sumei cu care a fost înscris în tabelul creditorilor„. Potrivit sentinţei, Michael Nseir are drept de recurs împotriva pronunţării în termen de 7 zile de la comunicare.
Doar câteva active au mai rămas în patrimoniu
Potrivit tabelului definitiv consolidat de creanţe, devalizarea fostului Combinat de Fibre Sintetice, Terom SA, în urma privatizării, a adus o gaură bugetului de stat de peste 10 milioane euro, în timp ce alţi creditori, bugetari sau chirografari aşteaptă să recupereze alte 2,5 milioane euro. Deocamdată nu au fost demarate licitaţiile pentru vânzarea activelor rămase în patrimoniu, până în acest moment nefiind aprobat regulamentul de vânzare a acestora.
Îți recomandăm
