La Iaşi se trăieşte la fel de bine ca la New York

Ştirea începutului de săptămână a venit din Ardeal: "Cluj-Napoca a depăşit New York-ul, Parisul şi Roma la calitatea vieţii". Clasamentul, realizat de site-ul numbeo.com, a luat în considerare factori precum preţurile imobilelor, siguranţa cetăţenilor, calitatea serviciilor medicale, intensitatea traficului şi gradul de poluare. Dar la fel de bine ştirea săptămânii putea să vină din Moldova. „La Iaşi se trăieşte la fel de bine ca la New York”. Şi asta pentru că site-ul menţionat mai sus, proiectul unui sârb care a lucrat pentru Google, studiază şi nivelul de trai din dulcele târg. Studiază, mult spus. Toate statisticile, indicii şi clasamentele aferente au la bază exclusiv contribuţia utilizatorilor. Vă doriţi ca anul viitor pe vremea asta marile publicaţii ale lumii să vorbească despre Iaşi ca despre oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din Universul cunoscut? Intraţi pe site şi jucaţi-vă cu informaţiile. De altfel, lăsând exagerările la o parte, o contribuţie din partea ieşenilor pe site-ul cu pricina chiar ar fi indicată. Mai întâi, trebuie spus că oraşul nostru nu a intrat în "top 97 mondial" pentru că, spre deosebire de Cluj-Napoca şi Bucureşti, cantitatea de informaţii produsă de utilizatori nu atingea nivelul standard stabilit de proiectanţi. Dacă numărul contribuţiilor ar fi fost mai ridicat, cu actualul index de 80.79, Iaşul s-ar fi plasat în clasament pe un onorabil loc 78, imediat în spatele New York-ului, dar cu mult în faţa Romei. Pe de altă parte, unele informaţii pot fi simţitor îmbunătăţite. Spre exemplu, preţul mediu al berii locale la halbă în Iaşi. Şase lei? Hai să fim serioşi… V-o spune cineva care se pricepe.

Dacă informaţiile de pe site sunt viciate, de ce atâta gargară, mă veţi întreba. Pentru că, în ultimă instanţă, site-ul măsoară altceva. Pe de o parte, un grad de interes al utilizatorilor în problemele urbei. Să cauţi în imensitatea internetului un site în care să dai note propriului oraş sugerează un potenţial ridicat de implicare civică. De asta apare Cluj-Napoca în top şi Iaşul, nu. Pe de altă parte, aceste mici detalii, de multe ori inexacte, cu un grad ridicat de subiectivism, proiectează în timp imaginea unei cetăţi. Câţi dintre cei care au citit ştirea despre calitatea vieţii la Cluj-Napoca au căutat sursa primară a informaţiei? Puţini spre niciunul. Dar au rămas cu o impresie, care le-a întârit alte impresii, iar impresia contează.

Nu în ultimul rând, dacă aruncăm o privire pe răspunsurile puţinilor ieşeni care au contribuit cu informaţii pe site, observăm aceeaşi tendinţă stearpă de autoflagelare şi de a vedea doar partea goală a paharului. Sigur, Iaşul are o problemă cu poluarea, dar de aici şi până la a se apropia de Beijng, aşa cum reiese din statistica site-ului, e cale lungă.

Ştirea sfârşitului de săptămână a venit tot din Ardeal: „Sute de mii de tineri au luat cu asalt Cluj-Napoca pentru a asista la festivalul Untold”. Ce nu se spune în ştire e că evenimentul s-a desfăşurat pe un stadion ale cărui costuri de întreţinere sunt cu greu suportate de comunitate. Nu mai vorbim despre investiţia iniţială, finanţată parţial din bugetul statului. Dacă un astfel de proiect megalomanic, aparent nerentabil economic, ar fi fost propus la noi, majoritatea ieşenilor ar fi acuzat risipa banului public. Tichia de mărgăritar. În fapt, şi acest gen de investiţii aparent nesustenabile economic, dar cu un potenţial ridicat de „branding” creează în timp dezvoltare. Pe de o parte, pentru că atrag atenţia investitorilor serioşi, care sunt mai puţin interesaţi de mâna de lucru ieftină şi mult mai atenţi la oferta de "lifestyle" a unui oraş. Pe de altă parte, pentru că ridică respectul de sine a comunităţii în propriile forţe, un capitol la care Iaşul stă foarte prost. Hai măcar să depăşim New York-ul până anul viitor.