Caută 
1 MIN
“Că omul este cea mai nobilă dintre creaturi poate fi urmarea faptului că nicio altă creatură nu i-a contestat acest drept.“ G.C. Lichtenberg
Cultura este un stil de viaţă, un factor de identitate, de specificitate şi de diferenţiere ce permite comunităţii să se autodefinească, să se distingă şi să-şi afirme unicitatea. Prin valorile sale, ea contribuie la dezvoltarea individului, a lumii în care trăieşte şi la progresul cunoaşterii.
Cultura ţine de domeniul public, aşa încât diminuarea bugetului constituie o infracţiune politică la adresa artei şi a artiştilor, o insultă la adresa viitorului.
Festivalul Internaţional de Educaţie m-a făcut să visez, să aspir şi să îndrăznesc să cred că Iaşul va fi în 2021 Capitala Culturală a Europei. Teamă îmi e însă că o să rămân doar cu visul şi spun asta pentru că, la nivel naţional, nu s-a întreprins nimic în acest sens. Guvernul României ar fi trebuit să delege Ministerului Culturii responsabilitatea organizării competiţiei de preselecţie a oraşului-candidat pe baza unui proiect european. Cum nimic nu se rezolvă de la sine, guvernanţii ar trebui să stabilească urgent parcursul de urmat în vederea declanşării preselecţiei. În opinia mea, 10-12 oraşe pot candida oricând cu succes la o asemenea întrecere. Pentru asta, autorităţile politice locale şi cele administrative ar trebui să-şi unească forţele şi să exercite presiuni la nivel central în vederea declanşării competiţiei pentru desemnarea oraşului-candidat. Să nu stea unii la putere şi alţii în opozitie aşteptând ca, pur şi simplu, să se întâmple un asemenea lucru. Se impune crearea unui ecosistem cultural, a unei stări de echilibru şi unitate, astfel încât nimeni să nu mai trândăvească prin birouri şi să-şi ia vacanţe precum margaretele albe şi cele negre, aşteptând ca Iaşul să devină Capitală Culturală a Europei.
Bulgaria, o ţară semnificativ mai mică decât România, va declanşa în luna august preselecţia în vederea identificării oraşului ce ar urma să devină în 2019 (deci cu doi ani înaintea noastră) o asemenea Capitală.
Din fericire, pe plan local, Iaşul începe să se mişte. A fost organizat un festival dedicat educaţiei, iar în octombrie se va desfăşura Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere, care va avea, sper, un important ecou şi dincolo de graniţele ţării.
Dacă Primăria se ocupă în prezent de refacerea infrastructurii stradale şi a centrului oraşului, nu acelaşi lucru se întâmplă cu infrastructura culturală, ca să nu mai vorbesc de cea socială. (O întrebare: Câte toalete publice civilizate avem în localitate?) Beneficiile ulterioare vor veni cu siguranţă în urma investiţiilor realizate pe baza unui program european care să pregătească oraşul pentru o astfel de sărbătoare.
Muzeele trebuie să aibă şi ele o hartă a lor. Filarmonica, Palatul Culturii, sălile de spectacole trebuie restaurate cât mai repede cu putinţă, nu lăsate la mâna “bugetului”. S-ar impune ca un asemenea obiectiv să vizeze patru domenii: arta şi literatura; bibliotecile; patrimoniul şi istoria; turismul cultural, care nu poate ocoli bisericile şi aşezămintele mânăstireşti, toate capodopere ale Iaşului. Ele reprezintă nu doar concentrări de energie, ci şi puncte de interferenţă între numeroasele faţete ale urbei.
Toate aceste măsuri ar facilita accesul la cultură al întregii comunităţi ieşene, prin crearea unei atmosfere spirituale vibrante, cu evenimente majore, de rezonanţă naţională şi internaţională. Valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului, susţinerea scriitorilor, a artiştilor, ca şi atragerea câtor mai mulţi voluntari pot asigura premisele unui succes deplin. Iaşul dispune de un potenţial cultural ridicat, cu o seamă de creatori importanţi, a căror practică artistică este diversă. E necesară realizarea unui program cultural coherent, cu evenimente care să se desfăşoare fluent pe tot parcursul anului şi să atragă un public nou.
Să nu uităm, desemnarea oraşului-capitală culturală europeană are loc la Bruxelles.
Emil Stratan este curator al Galeriilor de artă Eleusis
Îți recomandăm
